Aviz
la proiectul Metodologiei de finanțare instituțională
Proiectul Metodologiei de finanțare instituțională ar trebui să fie oportun în realizarea mecanismului de finanțare a sectorului cercetării și inovării din RM.
Cu toate acestea, pot fi expuse următoarele sugestii și obiecții pe marginea documentului în cauză.
1. Primele sunt legate de neajunsul viziunii strategice și chibzuinței în reformarea sectorului C-D.
Grupul de experți în cadrul Facilității de Suport a Politicilor (H2020 Policy Support Facility) a formulat șapte mesaje de politici publice, susținute de douăzeci și patru de recomandări detaliate pentru agenda de reformare a sistemului de C-D din RM. În recomandările experților se subliniază, în primul rând, necesitatea menținerii și a consolidării în definitiv a capitalului fizic, intelectual și uman al instituțiilor de cercetare, care ar trebui să fie realizată prin finanțarea instituțională, conform prevederilor Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259/2004(art.13).
În al doilea rând, se pune accentul pe conectarea progresivă a finanțării publice pentru cercetare și inovare cu performanța pe termen mediu, recompensând astfel cercetarea de calitate. În viziunea experților, stimularea concurenței și organizarea concursurilor de proiecte se asigură prin sporirea fondurilor pentru cercetare și inovare, care ar trebui să fie realizată prin finanțarea competitivă.
Respectarea etapelor reformării sistemului C-D din Moldova este importantă, deoarece numai echipele de cercetători menținute și consolidate pot participa la concursuri de proiecte naționale și internaționale.
Totodată trebuie de menționat că reformarea sistemului C-D din Moldova s-a desfășurat contrar recomandărilor experților internaționali – prin punerea în aplicare a mecanismului finanțării competitive, fără asigurarea de fonduri corespunzătoare. Proiectul Metodologiei de finanțare instituțională nu numai intră în contradicție cu etapizarea reformării sistemului C-D propusă de experți internaționali și practica internațională dar și tratează în mod diferit de Codul cu privire la știință și inovare subiectul finanțării instituționale prin excluderea angajaților care exercită funcții științifice (p. 6., lit. c din proiect).
Aplicarea formulei finanțarea competitivă + finanțarea instituțională limitată în loc de formula finanțarea instituțională + finanțarea competitivă va avea ca efect - reducerea numărului cercetătorilor științifici, și în final un efect distructiv asupra sistemului C-D din Moldova.
2. În anexa Proiectul Metodologiei de finanțare instituțională pot fi depistate unele prevederi care nu corespund rigorilor, stabilite în Metodologia
de analiză a impactului în procesul de fundamentare
a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.23/2019.
1) Actul normativ nu stabilește clar problema care urmează să fie soluționată menționând ”rezolvarea aspectelor finanțării infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării și de personal de conducere, de specialitate și auxiliar”. Trebuie de menționat că până la elaborarea proiectului actului normativ problema finanțării elementelor nominalizate, precum și a categoriilor de personal a fost rezolvată în limitele bugetului anual aprobat, ceea ce se prevede și în proiectul actului normativ. În acest context, documentul nu aduce plus valoare în realizarea mecanismul de finanțare a sectorului cercetării și inovării din RM.
2) Concluziile formulate în anexa proiectul metodologiei nu sunt bazate pe analiza completă şi fundamentată, fiind prezentate fără examinarea datelor statistice și clasamentelor internaționale ce vizează rezultatele obținute de sistemul C-D din Moldova. Ele preponderent sunt axate pe cazuri particulare și afirmațiile subiective ale autorilor de exemplu: „rezistența unor exponenți din cadrul comunității științifice la schimbări de reformare, inclusiv cu preponderența Academiei de Științe a Moldovei”, sau “finanțarea instituțională de până acum a creat condiții reale de riscuri majore pentru mediu (incendii, explozii, accidente etc.), inclusiv pentru utilizarea terenurilor “.
3) În textul documentului în cauză pot fi depistate unele propoziții şi sintagme neclare, bazate pe impresii negative ale autorilor documentului asupra sistemului C-D din RM. De exemplu, propoziția din anexă la p.4: „Unicul efect pozitiv al actualei stări de lucruri este salarizarea unui număr destul de mare de persoane angajate în sistemul de cercetare și inovare fără a avea clar determinate sarcinile funcționale și rezultatele activității” etc. Conform documentului, rezistența sistemului este concomitent și problema principală depistată și una din cauzele care au dus la apariția problemei, precum și un risc iminent care poate duce la eşecul intervenției.
La fel, documentul nu indică clar indicatorii de performantă în baza cărora se va efectua monitorizarea şi evaluarea opțiunii propuse, utilizând în loc o sintagmă declarativă: „Utilizarea rațională și deschisă a infrastructurii publice de cercetare și inovare de comunitatea științifică și alți subiecți implicați în proiecte de cercetare și inovare” ceea ce, nu va permite evaluarea eficientei implementării acestuia.
4) Documentul nu conține argumente doveditoare privind obținerea efectelor economice, sociale și de mediu declarate în rezultatul implementării, printre care:
micșorarea poverii administrative, creării condițiilor optime pentru atragerea tinerilor cercetători și sporirii nivelului de salarizare; efectele pozitive asupra climei, inclusiv emisiile gazelor cu efect de seră şi a celor care afectează stratul de ozon, calității aerului, calității şi cantității apei şi a resurselor acvatice etc.
Reieșind din cele expuse proiectului Metodologiei de finanțare instituțională nu poate fi susținut. În context putem recomanda elaborarea unei viziunii strategice chibzuite de reformare a sectorului cercetării și inovării din RM, precum și mecanismul de finanțare a acestuia, care urmează să fie susținut de acte normative corespunzătoare.