(6) Comentarii Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea metodologiei de finantare instituțională

Aviz

la proiectul Metodologiei de finanțare instituțională

Proiectul Metodologiei de finanțare instituțională ar trebui să fie oportun în realizarea mecanismului de finanțare a sectorului cercetării și inovării din RM.
Cu toate acestea, pot fi expuse următoarele sugestii și obiecții pe marginea documentului în cauză.
1. Primele sunt legate de neajunsul viziunii strategice și chibzuinței în reformarea sectorului C-D.
Grupul de experți în cadrul Facilității de Suport a Politicilor (H2020 Policy Support Facility) a formulat șapte mesaje de politici publice, susținute de douăzeci și patru de recomandări detaliate pentru agenda de reformare a sistemului de C-D din RM. În recomandările experților se subliniază, în primul rând, necesitatea menținerii și a consolidării în definitiv a capitalului fizic, intelectual și uman al instituțiilor de cercetare, care ar trebui să fie realizată prin finanțarea instituțională, conform prevederilor Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259/2004(art.13).
În al doilea rând, se pune accentul pe conectarea progresivă a finanțării publice pentru cercetare și inovare cu performanța pe termen mediu, recompensând astfel cercetarea de calitate. În viziunea experților, stimularea concurenței și organizarea concursurilor de proiecte se asigură prin sporirea fondurilor pentru cercetare și inovare, care ar trebui să fie realizată prin finanțarea competitivă.
Respectarea etapelor reformării sistemului C-D din Moldova este importantă, deoarece numai echipele de cercetători menținute și consolidate pot participa la concursuri de proiecte naționale și internaționale.
Totodată trebuie de menționat că reformarea sistemului C-D din Moldova s-a desfășurat contrar recomandărilor experților internaționali – prin punerea în aplicare a mecanismului finanțării competitive, fără asigurarea de fonduri corespunzătoare. Proiectul Metodologiei de finanțare instituțională nu numai intră în contradicție cu etapizarea reformării sistemului C-D propusă de experți internaționali și practica internațională dar și tratează în mod diferit de Codul cu privire la știință și inovare subiectul finanțării instituționale prin excluderea angajaților care exercită funcții științifice (p. 6., lit. c din proiect).
Aplicarea formulei finanțarea competitivă + finanțarea instituțională limitată în loc de formula finanțarea instituțională + finanțarea competitivă va avea ca efect - reducerea numărului cercetătorilor științifici, și în final un efect distructiv asupra sistemului C-D din Moldova.
2. În anexa Proiectul Metodologiei de finanțare instituțională pot fi depistate unele prevederi care nu corespund rigorilor, stabilite în Metodologia
de analiză a impactului în procesul de fundamentare
a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.23/2019.
1) Actul normativ nu stabilește clar problema care urmează să fie soluționată menționând ”rezolvarea aspectelor finanțării infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării și de personal de conducere, de specialitate și auxiliar”. Trebuie de menționat că până la elaborarea proiectului actului normativ problema finanțării elementelor nominalizate, precum și a categoriilor de personal a fost rezolvată în limitele bugetului anual aprobat, ceea ce se prevede și în proiectul actului normativ. În acest context, documentul nu aduce plus valoare în realizarea mecanismul de finanțare a sectorului cercetării și inovării din RM.
2) Concluziile formulate în anexa proiectul metodologiei nu sunt bazate pe analiza completă şi fundamentată, fiind prezentate fără examinarea datelor statistice și clasamentelor internaționale ce vizează rezultatele obținute de sistemul C-D din Moldova. Ele preponderent sunt axate pe cazuri particulare și afirmațiile subiective ale autorilor de exemplu: „rezistența unor exponenți din cadrul comunității științifice la schimbări de reformare, inclusiv cu preponderența Academiei de Științe a Moldovei”, sau “finanțarea instituțională de până acum a creat condiții reale de riscuri majore pentru mediu (incendii, explozii, accidente etc.), inclusiv pentru utilizarea terenurilor “.
3) În textul documentului în cauză pot fi depistate unele propoziții şi sintagme neclare, bazate pe impresii negative ale autorilor documentului asupra sistemului C-D din RM. De exemplu, propoziția din anexă la p.4: „Unicul efect pozitiv al actualei stări de lucruri este salarizarea unui număr destul de mare de persoane angajate în sistemul de cercetare și inovare fără a avea clar determinate sarcinile funcționale și rezultatele activității” etc. Conform documentului, rezistența sistemului este concomitent și problema principală depistată și una din cauzele care au dus la apariția problemei, precum și un risc iminent care poate duce la eşecul intervenției.
La fel, documentul nu indică clar indicatorii de performantă în baza cărora se va efectua monitorizarea şi evaluarea opțiunii propuse, utilizând în loc o sintagmă declarativă: „Utilizarea rațională și deschisă a infrastructurii publice de cercetare și inovare de comunitatea științifică și alți subiecți implicați în proiecte de cercetare și inovare” ceea ce, nu va permite evaluarea eficientei implementării acestuia.
4) Documentul nu conține argumente doveditoare privind obținerea efectelor economice, sociale și de mediu declarate în rezultatul implementării, printre care:
micșorarea poverii administrative, creării condițiilor optime pentru atragerea tinerilor cercetători și sporirii nivelului de salarizare; efectele pozitive asupra climei, inclusiv emisiile gazelor cu efect de seră şi a celor care afectează stratul de ozon, calității aerului, calității şi cantității apei şi a resurselor acvatice etc.
Reieșind din cele expuse proiectului Metodologiei de finanțare instituțională nu poate fi susținut. În context putem recomanda elaborarea unei viziunii strategice chibzuite de reformare a sectorului cercetării și inovării din RM, precum și mecanismul de finanțare a acestuia, care urmează să fie susținut de acte normative corespunzătoare.

Director al Î.S. „ASELTEH”
Administrator al P. Ș.T. „Academica” Gh. Popovici
(cu I.I. „Inovatorul”)
doc.hab. în tehnică

Coordonator de proiect, A. Bucatînschi
dr. în economie

Manager P.Ș.T. „Academica” Al-dru Spînu
cu I.I. „Inovatorul

Î.S. „ASELTEH” - administrator al P.Ș.T. „Academica” (cu I.I. „Inovatorul”) își expune poziția privind „Proiectul cu privire la Metodologia de finanțare instuțională” elaborată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Acest proiect prevede finanțare numai pentru organizațiile de drep public din domeniul cercetării, dezvoltării, dar nu și din sfera inovațiilor, necătând că pe pagina 1 și 2 a metodologiei indicate în art.6, pct.a și b, este menționat că ea se referă la „organizațiile de drept public din domeniul cercetării și inovării”.
Nu există un alt imperativ de dezvoltare a Republicii Moldova fără implementarea componentelor „triunghiului cunoașterii” - educație-cercetare-inovare.
Inovația este considerată, în general, motorul principal al cunoașterii economice în economia globală de astăzi.
O inovație este implementarea unui produs nou sau îmbunătățit semnificativ (un bun ori un serviciu) sau a unui proces, a unei metode noi de marketing, sau a unei metode noi de organizare în practica afacerilor, în organizarea locurilor de muncă sau în relațiile externe.
Totodată, în Codul cu privire la știință și inovare (Legea PM nr.259 din 15.07.2004, publicată la data de 23.08.2018 în Monitorul Oficial nr.58-66, art.nr.132 în art.23 este clar menționat că „Infrastructura a domeniului cercetării și inovării - reprezintă o totalitate a organizațiilor ce contribuie la desfășurarea activității științifice și de inovare și anume: Academia de Științe a Moldovei, alte organizații în domeniul respectiv, instituții financiare, fonduri și agenții privind susținerea activității indicate, incubatoare de afaceri, parcuri inovaționale (științifice, științifico-tehnologice, tehnologice) întreprinderi și alte organizații.
Pe lângă aceasta, în art.15 Codului respectiv este menționat că organizațiile din domeniul cercetării și inovării pe lângă desfășurarea elaborărilor fundamentale și aplicative, sunt atribuite organizațiilor care se ocupă de implementarea rezultatelor științifice, inovaționale și de transfer tehnologic.
Activitățile de inovare sunt acțiunile cu caracter științific, tehnologic, organizațional, financiar și comercial care participă la materializarea inovațiilor, la implementarea și comercializarea acestora.
În Republica Moldova funcționează: un Parc Științifico-Tehnologic „Academica” (în componența căruia intră și Incubatorul de inovare „Inovatorul”), inclusiv 5 incubatoare de inovare în cadrul universităților și alte organizații. Începând cu anul 2008 ele erau susținute și financiar din bugetul de stat.
Însă, după reforma din anul 2018, cu transmiterea instituțiilor științifice și de cercetare în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, organizațiile ce se ocupau de implementarea rezultatelor științifice și de cercetare, inclusiv transfer tehnologic, au fost excluse din numărul organizațiilor din domeniul științei și inovării.
Pe lângă aceasta, în anul 2007, când se crea parcul științifico-tehnologic „Academica” și Incubatorul de Inovare „Inovatorul” fondatorul lor era Academia de Științe a Moldovei, autoritate centrală de specialitate a statului. Toți anii, începând cu 2007, la fel ca și structurile inovaționale erau finanțate din bugetul de stat, pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii inovaționale.
De ce? după reforma din anul 2018 ele au încetat să fie susținute financiar, așa cum prevede metodologia de finanțare instuțională. Nu este clar, cu toate că în Legea nr. 226 din 01.11.2018 „cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare” care a intrat în vigoare la 7 septembrie 2019, în art.13 este stipulat că principala sursă de venit a administratorilor parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare sunt mijloace din bugetul de stat, pentru cercetare și inovare, prevăzute pentru funcționarea și dezvoltarea parcurilor științifico-tehnologice și/sau incubatoarelor de inovare. Însă în art.2 este clar stipulat că obiectivul principal al administratorului este administrarea parcului științifico-tehnologic și incubatorului de inovare (afacerea de bază).
Pe lângă aceasta, în art. 17 pct.1, lit.(g), este menționat că pe lângă facilitățile oferite parcurilor și/sau incubatoarelor, un loc de bază îl ocupă: „alocarea mijloacelor financiare pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție a parcurilor ștințifico-tehnologice și/sau incubatoarelor de inovare din bugetul de stat....”.
Din situația creată, după reforma științei și inovării în anul 2018 structurile inovaționale (parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare) în general au dispărut din atenția Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
Actualmente, nu există nici un act normativ, elaborat după reforma din anul 2018, care ar prevedea finanțarea infrastructurii parcurilor științifico-tehnologice și/sau incubatoarelor de inovare din bugetul de stat.
Ca rezultat, s-a creat un pericol, că începând cu 01 ianuarie 2020 toate parcurile și incubatoarele vor înceta activitatea sa și se vor închide.
Pentru a nu permite acest lucru, propunem de introdus mici modificări în proiectul cu privire la „Metodologia de finanțare instituțională” inclusiv în „Contractul de finanțare instituțională” care ar prevedea includerea în lista organizațiilor de drept public din domeniul cercetării și inovării - administratorii parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare (fiind persoane juridice, care administrează infrastructura inovațională a parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarelor de inovare) ce ar permite finanțarea din bugetul de stat pentru anul 2020.
În caz contrar parcul cu incubatorul poate fi lichidat.

De cand prevedeerile unui act normativ inferior poate substitui notiunile expuse intr-un act normativ superior? Preluati in proiectul HG notiunea infrastructura a domeniilor cercetarii si inovarii in expunerea Codului (art.23), nu denaturati expunerea art.13 al Codului. Nu denaturati conceptul finantarii institutionale impus de Cod si nu duceti lumea in eroare.

Mentionez repetat - documentul contravine prevederilor Codului cu privier la stiinta si inovare. Prin substituirea definitiei infrastructurii din domeniile cercetarii si inovarii din art 23. al Codului, precum si prin sunbstituirea notiunii “cheltuieli de personal aferente” (organizatiei) din art. 13 al Codului cu notiunea “cheltuieli de personal aferent” (elementelor tehnico-materiale) se exclude finantarea institutionala a personalului stiintific sau, altfel fiind spus, functiile de cercetator se exclud din statele de personal ale unei institutii stiintifice.
Acest element este in contradictie cu conceptul depus in Cod la modificarea acestuia prin Legea 190 din 21.09.2017. Va amintesc de art.109 - Retribuirea muncii cercetătorului ştiinţific din organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării în cadrul finanţării instituţionale. Articolul de referinta a fost exclus din Cod, dar nu de Legea 190/2017, dar de Legea nr.271 din 23.11.2018, care prevedea preluarea unor modificari in actele legislative ca urmare a aprobarii initiale in 23.11.2018 a Legii nr.270 privind sistemul unitar in sistemul bugetar.
Scoatere cercetatorilor in afara finantarii institutionale (in afara statelor de personal) va avea consecinte grave pentru domeniu si este in contradictie cu principiile finantarii institutionale (finantarii de baza) in majoritatea statelor europene

Ponderea mijloacelor institutionale in volumul mijloacelor publice pentru CDI:
Germania-64%, Franta- 75%, Norvegia-58%, Austria-72%, Anglia-49%, Grecia-55%, Spania-77% etc. (REALE, Emanuela. Analysis of National Public Research Funding (PREF) - Final Report. JRC Working Papers JRC107599, 2017, Joint Research Centre)

Documentul contravine Codului cu privire la stiinta si inovare.
Vedeti prevederile actelor de referinta:
Art. 13. din Cod:
(1) Finanţare instituţională – finanţare acordată din bugetul de stat organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării, inclusiv instituţiilor de învăţămînt superior de stat, pentru menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii publice din domeniile cercetării şi inovării şi pentru cheltuielile de personal aferente, în baza metodologiei de finanţare instituţională aprobate de Guvern.
Anexa 1 la proiectul HG:
1. Metodologia de finanțare instituțională (în continuare - Metodologie) reglementează modul de finanțare din bugetul public național a activităților pentru menținerea și dezvoltarea infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării și a cheltuielilor de personal aferent (personal de conducere, de specialitate și auxiliar) pentru organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării, inclusiv instituțiilor de învățământ superior de stat.

Art. 23 din Cod. Infrastructură a domeniilor cercetării şi inovării:
Infrastructură a domeniilor cercetării şi inovării – totalitate a organizaţiilor care contribuie la desfăşurarea activităţii ştiinţifice şi de inovare: Academia de Ştiinţe, alte organizaţii din domeniile cercetării şi inovării, instituţii financiare, fonduri şi agenţii de susţinere a activităţii în domeniu, business-incubatoare, parcuri de inovare (ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi tehnologice), întreprinderi şi alte organizaţii specializate.
P.6 al anexei 1 la HG:
b) Infrastructură publică a domeniilor cercetării și inovării – ansamblu elementelor tehnico-materiale (spații, terenuri, instalații, rețele, bunuri, echipamente și servicii) a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării necesare desfășurării activităților de cercetare și inovare.

Astfel, in Cod se stipuleaza ca finantarea institutionala se da pentru mentinerea si dezvoltarea organizatiilor si acoperirea cheltuielilor de personal aferente, pe cand proiectul HG prevede ca finantarea institutionala este destinata doar pentru mentinerea si devoltarea elementelor tehnico-materiale ale organizatiilor si acoperirea cheltuielilor de personal aferent (desi nu mi-i clar – care personal de conducere aferent cantarului electronic sau microscopului optic al Institutuli Oncologic poate fi, anexa 1 la proiectul HG).

Daca tinem cont de definitia notiunii de organizatie, data de dictionarele explicative (ORGANIZÁȚIE, organizații, s. f. 1. Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament sau unui statut, în vederea depunerii unei activități organizate), vedem ca Codul impune finantarea institutionala a personalului (stiintific, de conducere, auxiliar) al organizatiilor. Si aceasta este corect. In majoritatea tarilor europene finantarea institutionala (finantarea de baza) a organizatiilor de cercetare, care costituie cca 60% in cadrul finantelor publice destinate CDI, include si finantarea celor trei categorii de personal mentionate (de conducere, stiintific si auxiliar), si mentinerea/dezvoltarea bazei tehnico-materiale