Anunț privind consultarea publică repetată a proiectului REGULAMENT-CADRU privind organizarea și funcționarea instituţiei de educaţie antepreșcolară și instituţiei de învățământ preșcolar

În mod special, atragem atenția asupra prevederilor ce țin de durata concediului de odihnă anual al cadrelor didactice (educatori), care, conform proiectului de regulament, este stabilită la 30 de zile calendaristice.
Menționăm că această prevedere contravine cadrului legal în vigoare, și anume Codului muncii al Republicii Moldova, art. 299, care stipulează clar că personalul didactic beneficiază de un concediu de odihnă anual de 42 de zile calendaristice.
În acest context, considerăm necesară:
1. Revizuirea și corelarea prevederilor Regulamentului-cadru
cu legislația muncii în vigoare, pentru a evita interpretările eronate și aplicarea neuniformă la nivel instituțional.

Capitolul IV. Organizarea procesului educațional,Secțiunea 4. Vacanța copiilor
100. În intervalul 1 iunie – 31 august, se organizează vacanța copiilor, cu o durată de 30 de zile
calendaristice.
101. Pe durata vacanței copiilor, în instituție se desfășoară lucrări de igienizare, dezinsecție și,
după caz, reparații sau renovări curente ori capitale. Totodată, personalul instituției poate
beneficia de concediu, conform prevederilor Codului muncii nr. 154/2003.
Cum rămâne cu dreptul angajaților la concediu integral,dacă concediul cel mai mic al unui CD este 42 zile plus înca 7 zile suplimentare,asistentul de educator 28 +7 , și când reușim să facem reparații sau renovări , dacă în instituție sunt prezenți copii și sunt supuși riscului de a inhala mirosuri de produse chimice.
CM Articolul 115. Modul de acordare a concediu de odihnă anual
(5) Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.
Propun de mărit termenul de aflare a copiilor în vacantă cel puțin 42 zile.

CAPITOLUL IX. Procesul de gestionare a resurselor financiare

În majoritatea instituțiilor publice de educație timpurie:
 bugetul instituției este gestionat în principal de către autoritățile administrației publice locale (APL), prin intermediul contabilității primăriei;
 directorul instituției și consiliul de administrație nu dispun de autonomie reală în gestionarea resurselor financiare;
 solicitările și demersurile înaintate de instituție nu sunt întotdeauna luate în considerare la elaborarea și executarea bugetului;
 există o discrepanță între responsabilitatea managerială a directorului și posibilitatea reală de decizie asupra resurselor financiare.

Propunem:
 precizarea explicită, în Regulament, a rolurilor și responsabilităților:
*directorului instituției;
*consiliului de administrație;
*fondatorului (APL);
 stabilirea clară a faptului că:
* directorul instituției este ordonator secundar sau terțiar de credite (după caz) și participă activ la planificarea și utilizarea bugetului;
 reglementarea obligativității consultării reale a instituției în procesul de:
 elaborare a bugetului;
 repartizare a resurselor financiare;
 introducerea unor mecanisme prin care:
*solicitările instituției să fie analizate și motivate în scris în cazul respingerii;
 asigurarea unei transparențe reale a execuției bugetare, inclusiv la nivelul instituției;

Secțiunea 2. Categoriile de personal ale Instituției

În conformitate cu prevederile Secțiunii 2, pct. 204, considerăm necesară clarificarea și delimitarea explicită a atribuțiilor la tot personalul din instituție mai ales la personalului didactic auxiliar, în special a funcției de asistent de educator.
Situația reală din instituții:
În majoritatea instituțiilor de educație timpurie:
asistentul de educator nu deține studii pedagogice de specialitate;
 atribuțiile acestuia sunt preponderent de ordin:
 gospodăresc (curățenie în grupă, teren);
 organizatoric (aducerea și distribuirea alimentației);
 participarea la activitatea educațională este limitată, având mai mult rol de supraveghere;
În aceste condiții, funcția este percepută în practică mai apropiată de personal de îngrijire (tip bonă), decât de personal didactic auxiliar.

Propunem:
delimitarea clară, la nivel de regulament, a funcției de asistent de educator, prin:
 redefinirea statutului acesteia (personal de îngrijire vs. didactic auxiliar);
 stabilirea unor atribuții concrete și realiste;
 introducerea unei diferențieri între:
*personal de îngrijire și deservire (curățenie, alimentație, igienă)
*personal didactic auxiliar real (care participă activ la procesul educațional și deține studii de specialitate);

Secțiunea 2. Înmatricularea copiilor

În practică, instituțiile se confruntă frecvent cu situații în care:
 nu sunt prezentate informații complete privind starea de sănătate a copilului;
 unele afecțiuni (ex.: epilepsie, tulburări din spectrul autist, întârzieri de dezvoltare, tulburări de vorbire etc.) sunt ascunse sau nedeclarate;
 părinții refuză evaluarea copilului de către serviciile specializate (STAP) chiar și dacă este invitat la comisia multidisciplinară din primărie;
 cadrele didactice nu dispun de informațiile necesare pentru a asigura siguranța și intervenția adecvată;
 există copii neînregistrați în registrele oficiale sau cu statut vaccinal incomplet;
 instituțiile sunt obligate să înmatriculeze copiii de la o anumită vârstă, fără a avea toate condițiile necesare gestionării cazurilor speciale.

Propunem:
 introducerea obligativității prezentării unui certificat medical detaliat la înscriere, care să includă informații relevante privind starea de sănătate a copilului (cu respectarea confidențialității datelor);
 stabilirea unei declarații pe proprie răspundere a părinților, prin care aceștia confirmă veridicitatea informațiilor oferite privind dezvoltarea și starea de sănătate a copilului;

Secțiunea 4. Vacanța copiilor
2. Clarificarea modului de organizare a activității instituției
În perioada concediilor cadrelor didactice, în special în condițiile în care:
în majoritatea instituțiilor de educație timpurie din Republica Moldova, grupele funcționează cu program de 9–10,5 ore;
În practică, în multe cazuri, activează un singur educator la grupă.
În aceste condiții, apare o problemă reală de organizare:
Cine asigură continuitatea activității grupei în perioada concediului educatorului?
Lipsa unor prevederi clare poate genera:
 suprasolicitarea personalului existent;
 disfuncționalități în organizarea procesului educațional;
 riscuri privind respectarea normelor de siguranță și calitate a serviciilor oferite copiilor.
Propunem:
 introducerea unor prevederi explicite privind înlocuirea temporară a educatorilor aflați în concediu;
 reglementarea clară a normativului de personal raportat la programul de activitate al grupei;
 stabilirea unor mecanisme unitare la nivel național pentru organizarea activității în perioada vacanțelor de vară;
 reglementarea clară a remunerării înlocuirilor temporare, întrucât în prezent, în multe instituții, înlocuirile nu sunt achitate, ceea ce generează refuzul personalului de a suplini colegii aflați în concediu.
Menționăm că această situație afectează inclusiv funcțiile de conducere, întrucât, în practică, nici înlocuirea directorului în perioada concediului nu este acceptată în lipsa unei remunerări corespunzătoare.
Considerăm că aceste clarificări sunt esențiale pentru:
 asigurarea respectării drepturilor cadrelor didactice;
 menținerea calității procesului educațional;
 buna funcționare a instituțiilor de educație timpurie.

Acest regulament stabilește clar modul de organizare și funcționbare a IET, este mult mai specific decât versiunele anterioare și totodată aliniat la actele normative curente.

Pct 354. Instituția ține documentația școlară și evidențele educaționale, în conformitate cu
Nomenclatorul tipurilor de documentație școlară și rapoarte în învățământul general, aprobat
prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 1699/2023.

Documentația cu care lucrăm la moment- NOMENCLATORUL TIPURILOR DE DOCUMENTAȚIE ȘI RAPOARTE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE, aprobat prin Ordinul MEC Nr. 514 din 07.04.2025