Cancelaria de Stat
| Комментарии | Шаги | Автор | Дата |
|---|---|---|---|
| Comentariul Dvs. a fost recepționat. Mulțumim pentru implicare! Despre rezultatele examinării veți fi informați ulterior. | Посмотреть | Rodideal Andrei | 18.02.2025 |
| Organizațiile semnatare salută inițiativa Cancelariei de Stat de a iniția modificarea cadrului normativ privind transparența în procesul decizional și consultarea publică și vine cu următoarele comentarii și recomandări generale, relevante pentru etapa de conceptualizare a viitoarelor modificări. Această listă de recomandări a fost discutată în cadrul dialogului de politici, facilitată de Centrul de Politici și Reforme, pe 5 februarie 2025. Organizațiile participante la dialog își propun să continue colaborarea în cercetarea și formularea unor recomandări specifice pentru modificarea cadrului normativ. | Посмотреть | Andrei Lutenco | 14.02.2025 |
| Comentariu aprobat/publicat. | Посмотреть | Rodideal Andrei | 20.11.2024 |
| Transmitem atașate sugestiile de modificare (actualizare) a Planului de acțiuni pentru Guvernare Deschisă 2023-2025 din partea Centrului de Politici și Reforme. Suntem gata să argumentăm/explicăm adițional propunerile. | Посмотреть | Andrei Lutenco | 20.11.2024 |
| Vedeți va rog documentul, pentru a a adăuga în Plan si dreptul victimelor torturii la reabilitare. | Посмотреть | Ludmila Popovici | 22.01.2024 |
| Din cele 34 de hotărâri pronunțate în 2022, CEDO a constatat 48 de încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), o proporție mare (27%) au fost legate de relele tratamente și/sau investigarea proastă a relelor tratamente, precum și de eșecul de a oferi îngrijiri medicale adecvate deținuților. Cu toate acestea, dreptul la reabilitare al victimelor torurii și altor tratamente inumane și/sau degradante, nu este inclus în proiectul Programului național de asigurare a drepturilor omului, pentru anii 2024-2027. Ar fi bine ca autoritațile Republicii Moldova să se responsabilizeze în privința implementării instrumentelor internaționale pe care le-a ratificat și este parte. Art 14 al UNCAT, trebuie respectat și realizat conform Comentariilor generale al CAT la art 14 UNCAT (2012). Document atasat. | Посмотреть | Ludmila Popovici | 22.01.2024 |
| Aprobat | Посмотреть | Rodideal Andrei | 14.12.2023 |
| test comentariu | Посмотреть | Ursu Ion | 14.12.2023 |
| dar ce se intimpla cu concediile din perioada anterioara pina la intrarea in vigoare a prezentei legi, 01.01.2024. Toate zilele de concedii neutilizate au fost acumulate tot din cauza conducatorilor anteriori si din lipsa resurselor umane pentru asigurarea continuitatii activitatii de serviciu. | Посмотреть | Viorel Şarov | 16.11.2023 |
| Dar bugetarii de ce nu au voie la ajutor material? Ati tăiat tot se ati dorit. | Посмотреть | Boaghe Svetlana | 20.04.2023 |
| Rămâne o problemă nerezolvată pentru instituţiile la autogestiune şi anume Faptul că nu se vor opera modificări la HG Nr. 872 din 21-12-2015 cu privire la lucrările și serviciile contra plată, mărimea tarifelor la servicii, modul de formare și utilizare a veniturilor colectate de către autoritățile/instituțiile subordonate Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Au fost făcute mai multe încercări în perioada anului 2022 de a atenţiona necesitatea modificărilor la această HG care limitează posibilitatea de a majora taxa de studii. În contractele de studii este indicat că doar Guvernul poate opera modificări la taxa de studii. Menţionăm că o taxă de studii de 7200 lei nu acoperă decât 65% din cheltuielile existente. Ori o modificare a acestei HG ar permite ajustarea mărimii contractelor la costurile reale a programului de formare profesională. | Посмотреть | Sargo Aliona | 20.01.2023 |
| Pag 2. se propune o completare: „Susținerea mediului afaceri, științific și inovațional”. Fig.1: La „Oportunități sectoriale” se propune a substitui „Rezistența la crize cu Reziliența la crize”. Pot fi situații în care noi nu vom putea depune rezistență, dar prin reziliență am putea minimiza impactul ca rezultat al crizelor. Tot aici se propune încă o oportunitate sectorială „Cercetare și inovare”. Pentru publicul larg, la Obiectivul prioritar #4 ar trezi nedumerire sintagma „Stat invizibil”. | Посмотреть | Postoroncă Sveatoslav | 18.08.2022 |
| Mă numesc Rodica Beschieru, sunt psiholog școlar în IP Gimnaziul "Ion Creangă" din Soltănești, Nisporeni. Solicităm respectuos autorilor Strategiei de dezvoltare Moldova 2030 introducerea la p. 5/19 construcția a încă unui pod care ar lega localitățile Grozești (RM) - Grozești (România) și care nu doar ar facilita accesul la traversarea frontierei dintre 2 state prin diminuarea suprasolicitării la vama Leuseni și vama Sculeni, dar și ar contribui la dezvoltarea relațiilor economice și de prietenie între locuitorii acestor localități, între instituțiile de stat și cele educaționale. Este de menționat că infrastructura locală este foarte bine dezvoltată și vor fi necesare investiții minime pentru crearea căilor de acces. | Посмотреть | Beschieru Rodica | 15.08.2022 |
| Bună ziua! propunerile primarilor din raionul Nisporeni la SND Moldova 2030 | Посмотреть | Primăria Șișcani | 15.08.2022 |
| Susțin propunerea colegului, în urma construcției acestui pod, se va fluidiza traficul de la punctele de trecere a frontierei de stat(Leușeni și Sculeni), se vor consolida relațiile economice, sociale între Republica Moldova și România | Посмотреть | Portevschi Vasile | 15.08.2022 |
| Buna ziua. Atașez Demersul. Semnat. | Посмотреть | Anda Nisporeni | 15.08.2022 |
| Buna ziua. Propunere la SND Moldova 2030. | Посмотреть | Anda Nisporeni | 15.08.2022 |
| Buna ziua. am examinat deataliat fiecare punct din SND moldova 2030. atasez careva propuneri de modificare. Rog confirmarea recepționării. Atașat transmit fișierul cu propuneri. | Посмотреть | Negel Dan | 15.08.2022 |
| Avizul și propunerile Academiei de Științe a Moldovei la proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” | Посмотреть | Braniste Tudor | 15.08.2022 |
| În contextul războiului din Ucraina și creșterii semnificative a transportului rutier de ceriale dintre Ucraina și Uniunea Europeană, prin Republica Moldova, pentru dezvoltarea regiunii de centru, este strict necesar de reconstruit podul care făcea legătură între regiunea istorica Basarabia și Regatul Rominiei, între Grozesti-Moldova și Grozesti Rominia, reconstrucția podului va impulsiona schimbul de mărfuri, vă facilita accesul rutier, vă reduce timpul de așteptare în vama, dezvoltind localitățile raionului Nisporeni și a întregii zone centrale a Moldovei, speram ca vom fi auziți, și acest obiectiv strategic va fi inclus în strategia de dezvoltare pe următorii ani! | Посмотреть | Luca Crismari | 15.08.2022 |
| Acest pod este foarte beneficdin punct de vedere economic, turistic... | Посмотреть | Golden Piglet srl Ferma de crestere a porcinelor | 15.08.2022 |
| Propunere de modificare la p.5.19, atasem propunerile si asteptam confirmarea | Посмотреть | ICS NIRES INTERNATIONAL SRL ICS NIRES INTERNATIONAL SRL | 15.08.2022 |
| Comentariile in anexa | Посмотреть | Trombitsky Ilya | 14.08.2022 |
| Bună ziua, ma numesc Luca Crismari locuitor, al c. Cioresti, rn. Nisporeni, noi locuitorii comunei Dorin ca Guvernul sa introducă în strategia de dezvoltare, reconstrucția podului peste rîul Prut, Grozesti-Grozesti, reconstrucția podului va duce la dezvoltarea raionului, a comunei, și a întregii zone centrale a Moldovei, economia va avea numai de chistigat, mulțumesc anticipat. | Посмотреть | Luca Crismari | 14.08.2022 |
| Buna ziua. Atașez un fisier cu propuneri referitoare la proiectul Strategiei Nationale de Dezvoltare „Moldova2030”. | Посмотреть | Lavrov Andrei | 13.08.2022 |
| Stimati autori ai proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2030”, Am așteptat de ceva timp acest proiect, ca să remarc cu regret că în punctul 5.19 SND '' Moldova 2030'' lipsește o inițiativă importantă așteptată de mult timp de băștinașii or. Nisporeni - construcția podului din satul Grozești. Această inițiativă are o importanță strategică la nivel local și național. Propun atenției dvs documentul anexat cu propunerea includerii inițiativei respective în directiva 5.19 cu argumentele corespunzătoare. Va multumesc. | Посмотреть | Valeriu Robu | 12.08.2022 |
| Analizind Strategia nationala de dezvoltare ''Moldova 2030'', propunem modificarea punctului 5.19 (dezvoltarea drumurilor si transporturilor rutiere) si anume construirea/ reabilitarea a 4 poduri rutiere intre Republica Moldova si Romania la Giurgiulesti, Leova, Ungheni si Grozesti (Nisporeni), deoarece ar acorda posibilitati alternative de trecere a transportului marfar prin mai multe puncte de traversare a frontierei si nu am avea cazuri de genul anului 2022 cu cozi kilometrice de camioane si astfel s-ar fluidiza traficul prin puntele de trecere. Multumim anticipat | Посмотреть | SRL PRUN-EX NISPORENI | 12.08.2022 |
| Una dintre direcțiile de politici și intrvenții prioritare incluse în SND este dezvoltarea drumurilor și transporturilor rutiere, stabilit la punctul 5.19 din prezenta strategie. Astfel, subpunctului 6 al punctului 5.19 stipulează construirea / reabilitarea a 3 poduri rutiere între Republica Moldova și România și anume la Giurgiulești, Leova și Ungheni, însă nu este inclus și un alt pod prioritar - podul rutier dintre Republica Moldova, Grozești (Bărboieni) și România, Grozești (Răducăneni). Este de menționat faptul că construcția podului menționat supra este o direcție proritară pentru Republica Moldova, în vederea consolidării transfrontaliere și dezvoltării relațiilor bilaterale România-Republica Moldova, care va duce ulterior la o creștere economică în regiune, o dezvoltare socală și totodată crearea și dezvoltarea infrastructurii locale cât și naționale. Totodată aici sunt stabilite și amplasate obiective turistice importante care vin să dezvolte cultura și turismul în zonă. La moment, raionul Nisporeni are o amplasare geografică în care drumurile/arterele principale M1 și R1 din Republica Moldova care duc spre România, ocolesc raionul Nisporeni, astfel fiind oportună construcția unui pod care ar decongestiona traficul de pe cele două artere și ar impulsiona dezvoltarea economică. În concluzie, construcția acestui pod este un obiectiv strategic vital pentru dezvoltarea regiunii date și creșterii nivelului de trai a cetățenilor. | Посмотреть | Agheorghiesei Gheorghe | 12.08.2022 |
| Bună ziua, atașez fișierul privind propunerele startegiei Națională de Dezvoltare ''Moldova 2030''. Mulțumim anticipat. | Посмотреть | Drumea Nicolai | 11.08.2022 |
| Susțin construirea podului la Grozești, deoarece este cea mai comodă arteră rutieră de 89 km până la Chișinău, și cea mai ușoară conexiune la traseul Albița-Iași. Această oportunitate ar participa la dezvoltarea exportului și importului, iar traversarea frontierei ar fi mult mai accesibilă, atât pentru locuitori, diasporă, cât și pentru investitorii străini. | Посмотреть | Ciochină Ecaterina | 11.08.2022 |
| Bună ziua! Cancelaria de Stat! Document modificat | Посмотреть | Consiliul Raional Nisporeni | 11.08.2022 |
| După transparență vine simplificarea exprimării (pentru înțălesu tuturor). | Посмотреть | BTTA Iurie | 12.11.2019 |
| Mai cu responsabilitate și îndrăznealî în transparență, față de cei pe care-i vreț RAȚIONAL PLANIFICAȚI STRATEGIC. | Посмотреть | BTTA Iurie | 12.11.2019 |
| Transparență pe primu loc.Că sînteț raționali-i clar.Raționalismu îl ari fiicari-n felu lui.Nui loc per:(fac rațional și vreu cu ograda me).Voi doar cereți nu doar să reprezentați,dar să și monitorizați. | Посмотреть | BTTA Iurie | 12.11.2019 |
| Tăti serviciile de informație și comunicare tre să fie gratuite. | Посмотреть | B T T A Iurie | 04.11.2019 |
| 👎 | Посмотреть | B T T A Iurie | 01.11.2019 |
| Care ? | Посмотреть | B T T A Iurie | 30.10.2019 |
| În viitor orice post public va fi transmis în direct. Sau/și după va fi robotizat (înlocuit cu robot). 🙆🏻♂️ | Посмотреть | B T T A Iurie | 22.10.2019 |
| test | Посмотреть | Condruc Anastasia | 08.08.2019 |
| Initiativa publicare salariilor la toti bugetari in tara, inclusiv parlament, politia, sis, institutii educationale, stiinta primarii, etc. Important ca toate companiile apartin statului (50% + 1) tot trebuie sa publice salariile. Aceasta initiativa e similara la ceea ce Obama o introdus https://en.wikipedia.org/wiki/Open_Government_Initiative. De exemplu Georgia state: http://open.georgia.gov/ in Salaries & Travel reimbursement. Aceasta initiativa este important pentru transparenta si poate sa ajute NGO'rile care face investigatii despre coruptia. | Посмотреть | Fonari Alexandr | 06.08.2019 |
| f corect | Посмотреть | Ilari Ilari | 02.08.2019 |
| la salarizare ......nimic.....au scos premiile unice, ajutorul material, premiul anual, care în 2019 l-am primit ultima dată în februarie......în 2020 vom avea venituri mai mici ca în 2019 sau chiar 2018.......spec ca calculul meu să fie greșit, dar vom vedea la depunerea declarațiilor...... | Посмотреть | Frons Romm | 31.07.2019 |
| Propun, să fie schimbe complet REGULAMENTUL de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general, profesional tehnic și din cadrul serviciilor de asistență psihopedagogică. 2. Gradele didactice pentru profesori din sistemul general, ca și din învățământul superior, să fie conferite pe o perioadă nedeterminată.3. Pentru acei care au titluri științifice gradul didactic Superiorsă fie atribuit, ”automat”. 4. Pentru Cadrele didactice ce au titluri științifice sarja de muncă să fie 16-14ore/săptămână, deoarece ei vor fi antrenați în diferite tipuri de comisii, de formari, și vor arondați unei instituții de învățământ superior pentru cercetare. 5. Aceste grade să fie evaluate și atribuite prin ANACEC. Dr.chim.Profesor de chimie Ungureanu Iurie | Посмотреть | L. IURIE UNGUREANU | 30.07.2019 |
| Da intreprinderea silvica Iargara a activat 71de ani unde la sudul Moldovei au fost plantate sute de mii de hectare de paduri ca la moment sa nu se ragasrasca in srtuctura noua si nici macar raionul Leova este trist faptul ca reforma noua ss uitat depadurile Moldovei leati impartit pr bucatele si efectul fa fi distrujerea in totalmente msi ales evidenta Fondului Forrstir pacat ca da depus o munca colosala a silvicultorilor din Moldova care la moment nu ia intrebat nimeni cum va fi ,ce rezultate vom obtine sa hotarit prin cabinetele din umbra fara ca sa fie discutat prin colevtive,sa afle si parerile oanenilor cara sau dedicat viata ca creeze Padurile Moldovei,este regretabil faptul ca peste 2-3 ani nu vom avea paduri si nepotii nostrii si ai vosrtii nu vor avea unde sasi petreca copilaria prin paduri,asa cum am petrecut noi toti ,ginditiva bine ,cel mai bine este de a consulta peforma cu colectivele silvice,ca unele colective cara activeza in mod normai si au venituri,si achita impozitele la Stat in termen au peste 200 de angajati care au salariul la timp ca sasi intretina familiile,de ce nimeni nu se gindesc la ei,vedi in Iargara unica intreprindere care activeaza si acum trebue sa fie unita cu alta intreprindere care a falimentat si nu are succese de ce? poate noi cei din suburbie nu mai trebuim Statului | Посмотреть | Miscenco Ana | 07.10.2018 |
| 4) La p.10 nu este clar de ce sunt atât de detaliat indicate persoanele / organizaţiile care pot înainta candidaţi în condiţiile în care orice cercetător din Republica Moldova poate candida. Există vre-un avantaj dacă candidatura este propusă de o organizaţie? Daca da – atunci trebuie de indicat în Regulament. Dacă nu (şi credem că aşa ar trebui să fie) – este suficient să lăsăm la acest punct doar prima frază „Orice cercetător din Republica Moldova își poate depune dosarul pentru a candida la funcția de membru al unei secții de științe.”*** 5) La p.21 nu este clar dacă se orgnizează al doilea tur de alegeri dacă niciunul din candidaţi (când sunt mai mulţi de doi) nu a acumulat 50+1 din voturi. Propunem să fie specificat acest lucru.*** Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii (PRO-TEST) - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 14.05.2018 |
| 2) La p.8 (criteriile pe care candidaţii trebuie să le îndeplinescă): la lit. f) de înlocuit sintagma „recenzate” cu sintagma „ştiinţifice”, întrucât pentru a fi ştiinţifice publicaţiile trebuie să fie recenzate; la lit. h) sintagma „şi altele” cu referire la bazele de date internaţionale permite includerea practic a oricărei publicaţii şi de aceea propunem formularea sintagmei din paranteză în felul următor „Web of Science şi Scopus, în cazul ştiinţelor umanistice – şi ERIH, iar pentru disciplinele umaniste cu specific naţional (limbă, istorie, studiul artelor) - şi cele publicate în ediţiile recunoscute din România)”.*** 3) P.9 nu se referă la etica şi deontologia cercetării ştiinţifice (în sensul pct. 8 lit. i)), deoarece abaterile de la buna conduită în cercetare nu sunt constatate de obicei prin justiţie, ci de către comunitatea ştiinţifică (prin organele sale autonome). Astfel, un candidat care a comis plagiat (care nu semnifică neapărat încălcarea drepturilor de autor şi deferire justiţiei) şi alte fraude ştiinţifice va avea reputaţie ireproşabilă conform acestui punct. O soluţie în acest caz ar fi ca lista candidaţilor să fie făcută publică şi oricine să poată semnaliza Comisiei de concurs orice abateri de la buna conduită în cer cercetare a candidaţilor, iar Comisia în urma analizei să decidă dacă este vorba de încălcarea sau nu a eticii şi deontologiei profesionale (printr-o argumentare făcută publică). | Посмотреть | Protest Asociatia | 14.05.2018 |
| Înaintăm următoarele observaţii / propuneri pe marginea Regulamentului: 1) La p.7 nu este clar despre ce domenii de cercetare este vorba. Din text rezultă că Prezidiumul AŞM va avea mână liberă să stabilească aceste domenii, adică să formuleze domeniile astfel încât să fie „aleşi” pretendenţii doriţi în secţie (de fapt cum se întâmpla deseori la alegerea membrilor AŞM). Pentru a asigura obiectivitatea procesului propunem: fie a) utilizăm Nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice (HG 199 din 13.03.2014) si stipulăm alegerea pe fiecare ramură stiintifică stipulată în acesta (sau grupuri de profile) a unui număr stabilit de cercetători; fie b) nu împărţim alegerea în secţiile de ştiinţe pe domenii de cercetare, ci îi stabilim pe primii 15 în funcţie de performanţe (indiferent de profilul de cercetare a acestora). | Посмотреть | Protest Asociatia | 14.05.2018 |
| Propunem completarea p. 6d) al Regulamentului cu sintagma "este autor a cel puţin unei lucrări ştiinţifice incluse în bazele de date Web of Science sau Scopus" şi, respectiv, al p.7e) cu sintagma "descrierea bibliografică a cel puţin unei lucrări ştiinţifice incluse în bazele de date Web of Science sau Scopus". Argumentare: chiar dacă în varianta actuală există cerinţa pentru candidaţii la funcţia de director al ANCD de a fi doctor habilitat în ştiinţe, lipsa cerinţei de a deţine măcar o lucrare ştiinţifică recunoscută peste hotare, permite accederea în funcţie a unei persoane fără recunoaştere internaţională şi care de fapt nu a făcut cercetare serioasă. Ceea ce nu se conţine în bazele de date internaţionale importante este puţin luat în consideraţie atunci când se judecă despre performanţa ştiinţifică a unui cercetător, instituţii sau ţări. *** Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii (PRO-TEST) - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 14.05.2018 |
| Nu este clar de ce au fost introduşi 3 criterii de evaluare (numiţi impropriu criterii, dar fiind de de fapt indicatori) care se referă la finanţarea doctoranzilor şi susţinerea tezelor de doctorat. Institutele de cercetare, conform cadrului legal actual, nu pot nici avea doctoranzi, nici să îî finanţeze. Doctoranzi pot fi doar în şcolile doctorale care pot fi organizate exclusiv de către universităţi, iar institutele de cercetare pot doar intra în parteneriat şi consorţii. În plus, deoarece doctoratul a fost instituit al 3 ciclu al învăţământului superior, candidaţii la doctorat vor veni majoritar direct după absolvirea masteratului şi astfel, atunci vor fi susţinute teze – aceste susţineri de teze nu pot fi nicidecum institutelor de cercetare. Prin aceşti 3 criterii vor fi clar avantajate organizaţiile care au dreptul să organizeze doctoratul, adică instituţiile de învăţământ superior.* Indiferent dacă includerea acestor criterii în proiect s-a făcut din necunoaşterea situaţiei din Republica Moldova sau cu intenţia de a forţa desfiinţarea institutelor de cercetare care funcţionează în afara universităţilor, propunem excluderea acestora în forma actuală şi, fie includerea unor indicatori relevanţi pentru toate categoriile de instituţii, fie includerea unor indicatori diferenţiaţi după categoria instituţiei. *** Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 09.02.2018 |
| Considerăm că informaţia din anexele referitoare la bazele de date nu se încadrează în noţiunea de „criterii de ţinere a bazei de date” (dacă s-a avut în vedere, aşa cum reiese din context, crearea, menţinerea şi actualizarea bazei de date). Problema dezvoltării unei baze de date în domeniul cercetării este mult mai complexă decât prevederile proiectului atât sub aspectul proiectării, cât mai ales a populării cu date, astfel încât informaţiile să fie fiabile şi relevante. Aceasta este o activitate de lungă durată şi nu una ad-hoc, care necesită timp, eforturi şi costuri semnificative. În acest sens, recomandăm să menţinem, să reutilizăm şi să îmbunătăţim instrumentele existente în Republica Moldova – IBN, Expert-online ş.a.*** Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 09.02.2018 |
| Există mai multe diferenţe în cadrul activităţilor de cercetare şi inovare în funcţie de tip, domeniu, obiective etc. În proiectul propus, criteriile se diferenţiază doar după 2 tipuri de cercetare: a) cercetare fundamentală şi b) cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică. Dar dacă criteriile se referă şi la domeniul inovării, ar trebui să fie indicate criterii separate pentru inovare, transfer tehnologic etc. Mai mult decât atât, majoritatea criteriilor propuse pentru cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică se referă la transferul tehnologic şi comercializarea rezultatelor (care nu se încadrează în categoria cercetare-dezvoltare), deci sunt mai puţin relevante pentru activitatea institutelor, a căror funcţie de bază este cercetarea-dezvoltarea. Evaluarea ar trebui să se refere în principal la calitatea rezultatului produs prin cercetare-dezvoltare, deoarece implementarea acestuia depinde mai mult de mediul extern, în primul rând de capacitatea/disponibiltatea antreprenoriatului. Nivelul de implementare a rezultatelor ştiinţifice în economie şi societate caracterizează în primul rând eficienţa politicilor statului în domeniu. * În proiectul propus nu se face diferenţierea după domeniile ştiinţei. Există însă deosebiri care trebuie luate în calcul. Astfel, cele mai importante forme de publicare a rezultatelor sunt: în ştiinţele naturale şi în ştiinţele vieţii - articolele în reviste, în ştiinţele inginereşti o importanţă deosebită o au materialele conferinţelor şi prototipurile, iar în ştiinţele sociale şi umanistice – monografiile şi capitolele în monografii. Frecvenţa publicaţiilor şi citărilor diferă la fel după domenii ştiinţifice. În unele domenii cercetătorii pot publica câteva articole pe an, iar în altele – publicarea unei monografii la fiecare 5 ani poate fi considerată adecvată. Frecvenţa citărilor are consecinţe asupra factorului de impact al revistelor. Factorul de impact 1 este considerat înalt în matematică, scăzut – în biochimie şi relativ înalt în ştiinţe sociale şi umanistice. Totodată revistele dn principalele baze de date internaţionale nu acoperă bine unele domenii ştiinţifice, în special cele cu specific naţional. De aceea ar trebui luate în consideraţie şi articolele din alte baze de date şi publicaţii naţionale pentru acest domeniu. * Astfel, propunem modificarea şi completarea criteriilor, având în vedere că nu este argumentată ştiinţific construirea de ierarhii ale organizaţiilor din diferite domenii /tipuri de cercetare pe o grilă comună de evaluare. *** sociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 08.02.2018 |
| Cercetarea şi inovarea au mai multe dimensiuni, ceea ce impune utilizarea unei varietăţi de criterii/indicatori, care ar caracteriza toate rezultatele şi efectele cercetării (de la descoperiri până la transferul de cunoştinţe şi inovare). Cele mai recente documente în domeniu, declarația DORA, raportul Metric Tide, Manifestul Leiden, Raportul experților UE privind metricele alternative etc., recomandă utilizarea mai multor criterii/indicatori, cantitativi și calitativi, pentru a evalua diferite dimensiuni ale cercetărilor, inclusiv deschiderea, împărtășirea, sprijinul pentru comunitate, spiritul de echipă, participarea la știința cetățenilor și informarea publicului larg. Proiectul examinat propune 16 criterii/indicatori de evaluare, unii din care reprezintă diferite combinaţii ale aceloraşi elemente. Nu există niciunul care s-ar referi la Ştiinţa deschisă or aceasta este o tendinţă importantă la nivel european, iar în programul următor al UE va fi principala prioritate. * Până în prezent evaluarea organizaţiilor de cercetare din Republica Moldova s-a efectuat în baza la circa 100 indicatori ce cuprind tot spectru de activități ale organizațiilor de cercetare-dezvoltare (cercetare, implementare, diseminare, colaborare, expertiză, consultanță, instruire etc.). Pentru aprecierea performanței instituțiilor, indicatorii au fost grupați reieșind din intenția de stabilire a anumitor efecte ce caracterizează situația în organizații: asigurarea logistică, asigurarea financiară, vizibilitatea internațională, contribuția științifică națională, relevanța socio-economică. Procedura de evaluare utilizată pentru acreditare a ţinut seama de bunele practici internaţionale, inclusiv din Franţa, Italia, România etc., unde la fel există o abordare multidimensională a cercetării. *Prea puţini indicatori folosiţi pot conduce la o denaturare a realităţii şi se propune completarea acestora, ţinându-se seama de art.30 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare care menţionează expres că evaluarea se va face „în conformitate cu standardele și bunele practici internaționale în domeniu”.***Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Cuciureanu Gheorghe | 08.02.2018 |
| Proiectul conţine doar o listă de criterii de evaluare a performanței şi o descriere succintă cu ce se va finaliza şi care vor fi consecinţele evaluării. Dar şi acestea nu sunt totdeauna clare. Spre exemplu, ce înseamnă impact-factor mediu pe entitate? În primul rând, impact-factor este un indicator care caracterizează revistele şi nu instituţiile. *** În al doilea rând, nu există un impact-factor universal al unei reviste - el poate fi calculat pentru fiecare bază de date a publicaţiilor din care face parte revista, iar în proiect nu este specificat despre ce bază de date este vorba. Lipsa descrierii indicatorilor şi a modului de punctare, modului de desemnare şi de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a altor aspecte ale procesului de evaluare nu ne permite să înaintăm propuneri mai concrete privind evaluarea organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării. În lipsa unei metodologii de evaluare propriu-zise, nu înţelegem pe deplin necesitatea acestui proiect, în care se stipulează că ulterior Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) va prezenta spre aprobare Guvernului o metodologie a finanţării instituţionale (p.5c). La fel nu este clar dacă acest proiect se doreşte a fi „metodologia de evaluare aprobată de Guvern”, stipulată în art.30 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, sau metodologia care va fi propusă de MECC va fi cea care este stipulată în lege. Dacă este primul caz – proiectul nu îndeplineşte cerinţele unei metodologii, dacă este al doilea caz – nu vedem necesitatea pentru o HG în care să fie stipulat acelaşi lucru ca şi în lege şi, în acest sens propunem din start să fie aprobată metodologia respectivă, fără hotărâri „intermediare”. *** Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 07.02.2018 |
| În continuarea comentariului anterior menţionăm că, propunerea din Proiect de a realiza o evaluare a activităţii instituţiilor de cercetare din perioada 2013-2017 în baza unor noi criterii şi a unei noi metodologii, contravine şi prevederilor Codului ştiinţei şi inovării (introduse recent şi care intră în vigoare la 20.02.2017), care la art. 131 , 2 c), care stipulează printre principiile pe care se va baza finanţarea instituţională "predictibilitatea finanţării instituționale, realizarea acesteia după criterii făcute publice cu cel puţin un an înainte de punerea lor în aplicare".* Asociaţia "PRO-TEST" | Посмотреть | Protest Asociatia | 07.02.2018 |
| Proiectul prevede realizarea unei evaluări a activităţii instituţiilor de cercetare din perioada 2013-2017 în baza unor noi criterii şi a unei noi metodologii, iar în urma ei să fie reorganizate/desfiinţate unele instituţii. Este o abordare total greşită dacă o comparăm cu bunele practici internaţionale în domeniul evaluării activităţilor de cercetare. Modalitatea propusă în proiect ar însemna să schimbi regulile jocului în timpul jocului, să aplici retroactiv criterii şi proceduri noi. Instituţiile însă în perioada 2013-2017 şi-au orientat activitatea spre atingerea criteriilor care erau în vigoare atunci, spre obiectivele pentru care au fost stimulate atât prin finanţarea proiectelor, cât şi prin procesul de evaluare şi acreditare. Şi după ce au depus efort, şi-au organizat activitatea spre atingerea acelor ţinte şi au fost acreditate, acum ar putea să afle că că de fapt nu s-au ocupat cu ce trebuiau şi că trebuiau (să intuiască?) să-şi fixeze alte ţinte / obiective. Mai mul decât, procedura de evaluare retroactivă lasă loc pentru luarea unor decizii arbitrare: cunoscând rezultatele obţinute de instituţii, factorii de decizie pot selecta astfel indicatorii încât intenţionat să trimită o instituţie în categoria D (desfiinţare) sau C (absorbţie de către altă instituţie) sau invers, să avantajeze intenţionat o instituţie. Standardele internaţionale de evaluare stipulează însă că sistemul de indicatori de evaluare şi procesul de evaluare este stabilit înainte de începerea proiectelor, programelor sau a perioadei de evaluare a organizaţiilor. Aceste şi alte aspecte ale evaluării (scopul, instrumentele etc.) trebuie să fie specificate şi făcute cunoscute celor pe care îi vizează evaluarea până la demararea concursurilor sau a perioadei evaluate. În acest sens, MECC ar putea stabili noi criterii şi nouă procedură de evaluare, dar noile reguli ar trebui să se aplice pentru perioada care urmează după aprobarea acestora. * Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii (PRO-TEST) - https://protestmd.wordpress.com/ | Посмотреть | Protest Asociatia | 06.02.2018 |
| Adică unele subdiviziuni ale ASM vor fi adunate in Agenţia, care va fi finanţată din bugetul de stat, şi care are scop repartizarea banilor bugetare pentru cercetare? Atunci nu înţeleg, în ce constă reforma??? Instituţiile ASM aşa cum a fost, rămân la întreţinere statului, dar universităţile rămân cu tineretul aparte? Succese! | Посмотреть | M Irina | 05.02.2018 |
| Repetat, la memorizare se denatureaza informatia. Mai fac o incercare. Posibil, din cauza simbolurilor utilizate. Le excud de aceasta data. - Absenţa volumului critic de finanţare. (Ponderea alocaţiilor financiare per cercetător în Republica Moldova este de 25 de ori mai inferioară nivelului mediu comunitar; ponderea mijloacelor financiare destinate procurării de utilaj - mai puţin de 5%); - Dezinteresul sectorului real. (Ponderea mijloacelor financiare parvenite din sectorul real în Republica Moldova - mai puţin de 10%; în UE, media - peste 55%); | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 05.02.2018 |
| La trecerea dintr-un fisier in altul a fost denaturata informatia: - Absenţa volumului critic de finanţare. (Ponderea alocaţiilor financiare per cercetător în Republica Moldova este de 25 de ori mai inferioară nivelului mediu comunitar; ponderea mijloacelor financiare destinate procurării de utilaj 55%); | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 05.02.2018 |
| Instituțiile de cercetare - dezvoltare şi cele de învățământ superior dispun de categorii de calificare (A,B,C) şi de aprecieri a profilurilor de cercetare, atribuite in procesul acreditării științifice, in baza performanţei științifice http://www.cnaa.md/files/dispositions/2015/registrele-cnaa/registrul_institut_acreditate_2010-2014.pdf. Sunt 7 loturi de instituţii structurate, reieşind din specificul organizaţiilor evaluate. În cadrul fiecărui lot s-a reuşit dispersarea instituţiilor pe niveluri de performanţă prin raportare fiecărei entităţi la mediile de activitate în cadrul lotului de referinţă. S-a lucrat cu o lista extinsă de Indicatori de resurse şi Indicatori de rezultat (cu 100 de indicatori, inclusiv şi cu cei propuşi în proiectul HG), pentru a estima/monitoriza cercetării şi tendinţele în cadrul sferei CDI. Enumerăm doar câteva probleme majore cu care se confruntă domeniul, care necesită a fi ţinute ulterior la evidenţă şi, în măsura posibilităţilor, aplicate măsuri de corecţie/stimulare: - Exodul cercetătorilor. (Numărul cercetătorilor s-a diminuat de la 15 mii, în 1990, la 3 mii - în 2017); - Absenţa masei critice de cercetători. (Numărul cercetătorilor, estimat la 1000 de locuitori în Republica Moldova este de 2,5 ori mai mic decât media UE, dacă preluăm în această categorie şi cadrele ştiinţifico-didactice; la excluderea lor - numărul cercetărilor este de cca 5 ori mai inferior mediei UE); - Îmbătrânirea personalului ştiinţific. (Peste 40% din cercetători au peste 55 de ani şi peste 40% de persoane cu grade ştiinţifice sunt deja pensionari. Vârsta medie a cercetătorilor a crescut de la 47,2 ani, în 2010- la 51,3 ani, în 2016. Ponderea tinerilor a descrescut de la 29,6% în 2010 - la 24,4 în 2016); - Capacitatea redusă de reproducere a resursei umane de înaltă calificare. (În învăţământ şi cercetare activează 730 de doctori habilitaţi. Vârsta medie de obţinere a titlului de doctor habilitat este de 55 ani. Dacă admitem că aceste persoane vor activa în cadrul sistemului până la 70 de ani, apoi conchidem că avem nevoie de a reproduce anual (în 15 ani- 730/15) câte 49 de doctori habilitaţi, dar reproducem doar 20. Drept consecinţă, vârsta medie a doctorilor habilitaţi în cadrul Secţiei Ştiinţe Medicale deja este de 61,8 ani, iar în cadrul Secţiei Ştiinţe Naturale şi Exacte - de 67,8 ani); - Absenţa volumului critic de finanţare. (Ponderea alocaţiilor financiare per cercetător în Republica Moldova este de 25 de ori mai inferioară nivelului mediu comunitar; ponderea mijloacelor financiare destinate procurării de utilaj 55%); - Numărul mic de reviste în baze de date indexate. (N-avem nici o revistă cotată în WoS (a fost una, dar a fost exclusă) şi doar 3 reviste indexate. România dispune de 51 de reviste cotate în această bază de date şi 166 de reviste preluate de SCOPUS); - Numărul mic al publicaţiilor în baze de date indexate (Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași dispune de 1,7 ori mai multe publicații preluate de baza de date WoS decât întreaga sferă CDI a Republicii Moldova); - Ponderea mare a publicaţiilor elaborate cu suportul logistic de peste hotare. (Este salutabilă colaborarea, dar aceste publicaţii atenuează gravitatea situaţiei existente); - Numărul mic al brevetelor internaţionale. (În statisticile EPO, USPTO şi JPO figurează doar 5 brevete, eliberate în ultimii 6 ani, concetăţenilor noştri); - etc. În acelaşi timp, menţionăm că, dacă pe segmentul Indicatori de resurse situaţia rămâne precară, pe intervalul Indicatori de rezultat se înregistrează tendinţe pozitive. Astfel, a crescut de 3 ori în 15 ani numărul publicaţiilor în WoS . De 2,5 ori a crescut numărul citărilor per articole în aceşti ani etc. Referitor la indicatorii prevăzuţi în HG Vă atenţionăm asupra posibilităţii apariţiei unor dificultăţi în evaluarea instituţiilor umaniste şi medicale; în utilizarea indicatorilor de pregătire prin doctorat, care a devenit treaptă universitară, iar mijloacele financiare se distribuie centralizat universităţilor; în eşalonarea organizaţiilor, reieşind din indicatorii de competitivitate internaţională şi impact economic direct (sunt destul de modeşti). Propunem: 1. A purcede la finanţare diferenţiată a instituţiilor, reieşind din categoriile de performanţă ştiinţifică, atribuite în procesul acreditării ştiinţifice. Între timp, de elaborat un nou concept de evaluare a performanţei ştiinţifice, reieşind din practica internaţională estimată şi naţională acumulată, cu evaluarea fezabilităţii lui (el trebuie să permită eşalonarea organizaţiilor). 2. A diferenţia nu doar finanţarea instituţională, dar şi scara tarifară de finanţare a categoriilor de cercetători. Scara tarifara actuală poate fi atribuită organizaţiilor de categoria C. În raport cu alte categorii se vor aplica coeficienți de performanţă. 3. A purcede foarte atent la lichidarea şi fuzionarea organizaţiilor pentru a nu lansa nişte procese negative ireversibile în cadrul sistemului. Am adus doar careva date statistice pentru a elucida in ce condiţii activează sistemul. Pe durata acestor ani au avut loc lichidări şi fuzionări de instituţii care nu s-au soldat cu eficientizarea activităţilor. | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 05.02.2018 |
| Precizez ca peste 40% de pensionari sunt printre cercetatorii cu grade stiintifice si ponderea pensionarilor in cadrul acestui plast creste cu 1% anual. Propun: 1. A reieşi, la moment, din categoriile instituţiilor existente. În 3 luni nu se va reuşi face o evaluare mai obiectivă decât s-a făcut. Între timp, se va purcede la elaborarea unei metodologii noi de evaluare, axată pe practica internaţională, ţinând cont de problemele elucidate în procesul acreditării ştiinţifice, cu efectuarea unui studii de fezabilitate a conceptului nou; 2. Să fie diferenţiată nu doar finanţarea instituţională, care la moment presupune menținerea și dezvoltarea infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării și cheltuielile de personal aferente, dar şi salariile de fucţie ale categoriilor de cercetătorilor. Astfel, propunem ca salariile de funcţie actuale ale cercetătorilor fie atribuite instituţiilor de categoria C, iar categoriilor superiore să li se aplice coeficienți de performanţă. 3. Situaţia trebuie să fie redresată lent şi atent. Se înregistrează un trend de creştere a numărului de publicaţii în baze de date indexate (în WoS numărul articolelor a crescut de la 355 în 2010, la 653 - în 2016), a numărului de citări a articolelor (de la 4,1 citări în 2000, la 10,1- în 2016), a proiectelor obţinute în cadrul programelor comunitare (de la 6 - în 2010, la 11 - în 2016) pentru a stimula activităţile şi a nu provoca efecte negative ireversibile în cadrul sistemului. | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 02.02.2018 |
| Careva date statistice. Republica Moldova se numără printre ţările europene cu cel mai mic număr de cercetători raportat la 1000 de locuitori (de 2,5 ori mai inferior mediei comunitare) şi cu cele mai mici alocaţii financiare per cercetător (de 25 de ori mai inferioare mediei comunitare). Numărul cercetătorilor s-a diminuat de la 15 mii în 1990 la 3,3 mii în 2017. Ponderea pensionarilor printre cercetători depăşeşte 40%. În acest sens menţionez că suntem la limita lansării unor perturbări ireversibile în cadrul sistemului. Orice lichidare, fuzionare a organizațiilor trebuie bine gândită. Pe parcursul acestor ani au fost efectuate un şir de lichidări şi comasări ale instituţiilor (Institutul de Fitotehnie, Institutul de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, instituţii ale AŞM instituţii medicale etc.) care nu s-au soldat cu efecte sinergetice. Au urmat dispersări, recomasări. | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 02.02.2018 |
| Mai fac careva precizari referitor la metodologia evaluarii performantei stiintifice in cadrul acreditarii stiintifice. Astfel, in baza a 100 de indicatori au fost estimate doua compartimente: Indicatorii de resurse (oameni, finante, logistica) si Indicatorii de rezultat. Ultimii au fost structurati sub 4 efecte: vizibilitate si compatibilitate internationala, contributie stiintifica nationala, relevanta economica si relevanta sociala. Punctajul pe compartimente a fost plafonat pentru a stimula diversificarea activitatilor. Altfel fiind spus, Institutul de Fizica Aplicata nu putea sa mizeze doar pe punctajul acumulat la compartimentul international, dar trebuia sa intreprinda activitati si de relevata socio-economica.Expertii erau in drept sa faca corectii a punctajului final in limitele a 10%, in depedenta de perceperea subiectiva a situatiei la entitatea evaluata. | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 02.02.2018 |
| Institutiile de cercetare dispun de categorii de calificare (A,B,C), atribuite in baza evaluarii performantei stiintifice,in procesul acreditarii stiintifice http://www.cnaa.md/files/dispositions/2015/registrele-cnaa/registrul_institut_acreditate_2010-2014.pdf Mai mult ca atat, aprecieri au fost date si profilurilor de cercetare.Spre exemplu, la Universitatea de Stat din Moldova se inregistreaza o performanta diferita la profilurile chimie, matematica, juralism, st.ale educatiei. In procesul evaluarii au fost contorizati/apreciati si majoritatea indicatorilor propusi in proiect http://www.cnaa.md/dispositions/2010/14062010/ Disperasrea organiztiilor pe niveluri de performanta s-a reusit prin raportarea fiecarei entitati la indicatorii medii de activitate a institutilor din lotul in care a fost distribuita aceasta.Reiesind dion specificul activitatilor intreprinse au fost structurate 7 loturi. Categora A (de performanta stiintifica) o detin 4 universitati:UTM, USM,USMF si ASEM. In domeniul stiinţelor medicale - Institutul de Cardiologie si Centrul de Sănătate Publică; in domeniul stiinţelor socio-umaniste - Institutul National pentru Cercetari Economice etc. | Посмотреть | Minciuna Vitalie | 02.02.2018 |
| Please, should you have the regulation in English or in Russian, I would very much appreciate to receive it. Thank you in advance | Посмотреть | 11.12.2017 | |
| DAR SALARIU LA FUNCȚIONARII PUBLICI DIN PRIMĂRII DE CE NU SE MĂREȘTE? SAU CU 2000-3000 LEI CREDEȚI CĂ SE VOR RUPE DEALURILE?TOȚI CEI CARE AU CAPACITĂȚI PLEACĂ. RĂMÎN NUMAI ACEI CARE NU PREA POT NIMIC. DIN ACEST MOTIV NU SE SCRIU NICI PROIECTE NICI SERVICIILE PUBLICE NU-S DE CALITATE. | Посмотреть | Boaghe Svetlana | 30.11.2017 |
| Cred că trebuia de efectuat un studiu de fezabilitate și de evidențiat instituția cu potențial uman TIC cel mai calificat și cea mai complexă infrastructură TIC pentru a fi desemnată în calitate de instituție în baza căreia va fi creat Centrul de Excelență în Finanțe și Tehnologii Informaționale. În condițiile de incertitudine, bănuiesc că cei mai buni specialiști TIC de la FiscServInform și VamServInform vor pleca spre structurile private. Ca urmare a salariilor joase, comparativ cu cele din industrie, la moment este foarte greu să dispui de personal TIC calificat în structurile de stat și la prima incertitudine cei mai buni vor pleca. Or sistemele deservite de VamServInform și FiscServInform sunt de complexitate înaltă și critice pentru siguranța financiară a statului. Astfel, la prima etapă, am putea asista la blocaje în buna funcționare a sistemelor informatice utilizate de cetățeni și mediul de afaceri. Nu este exclusă situația când Centrul de Excelență în Finanțe și Tehnologii Informaționale să fie nevoit să externalizeze serviciile de mentenanță a sistemlor informatice luate la balanța sa iar costurile să depășească cele înregistrate la moment. Comasarea celor 3 instituții presupune și comasarea infrastructurii TIC a acestora. Or asta presupune cheltuieli financiare și de timp importante pentru organizarea centrului de date sau cel puțin pentru migrarea tuturor sistemelor informatice către centrul de date unic. Altă întrebare ar fi: De ce nu s-au comasat Serviciul Vamal cu Serviciul Fiscal anterior creării unei singure instituții care le va deservi pe segmentul TIC? Presupun că vor apărea deficiențe la nivel de comunicare între Centrul de Excelență în Finanțe și Tehnologii Informaționale cu Serviciul Vamal și Serviciul Fiscal iar problemele ce necesită soluționare rapidă vor fi escaladate anevoios. | Посмотреть | AMARFII Ion | 08.11.2017 |
| Legea asta nu e bună. Măriți salariul de funcție și atît. Cît va dori conducătorul atăt va pune și nimeni nu dovedește nimic. Și amai este încă una: toți tac că nu este de lucru în Moldova mai ales la sate. Faceți legi numai ca să nu daț angajatului un salariu normal. mare haos e în țara noastră. | Посмотреть | Boaghe Svetlana | 10.02.2017 |
| Nu credeți că pentru ”...a crea un corp de funcționari profesioniști...”, trebuie să apară prioritar întrebarea: cum un specialist intr-o autoritate publica angajat imediat dupa absolvirea facultatii poate SUPRAVETUI cu un salariu calculat de 2400 lei lunar? sau totuși prioritar este un model nou al fișelor de post? Imi pare rău ca majoritatea acestor specialisti, cu un potential foarte mare, de multe ori extraordinar de mare, pleaca din autoritatile publice nu din cauza unui sau altui model de fișa de post, ci din alte considerente. Mulțumesc | Посмотреть | Cristea Marcel | 09.12.2016 |
| din proectul hotărîrei nu este clar : 1. care sunt surse financiare care stau la baza aplicării hotărîrei? 2. este indiscutabil ca membrii consiliului care sunt și membrii guvernului să se monitorizeze să propună singur lor. Exemplu ministru Economiei se monitorizeaza singur pe el la implimentarea programului privind combaterea sărăciei. Nu vi se pare absurd?????? Aparent hotarîrea data și formarea consiliului e o formalitate de ochii lumii. | Посмотреть | Bogonosu Sergiu | 06.05.2016 |
| În anexa nr.1 nu sunt incluse centrele teritoriale (raionale și municipale) de sănătate publică, care se află în subordinea nemijlocită a Ministerului Sănătății și sunt parte componentă a Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice, care este condus de viceministrul sănătății, medic-șef sanitar de stat al Republicii Moldova. | Посмотреть | Pisla Mihail | 25.02.2016 |
| 1.Sa se incheie la nivel de sindicat, barem , niste conventiuni ca sa putem beneficia de pensie ... 2. Sa ni se asigure celor reveniti in tara drepturi si posibilitati indiscriminante ...Sa nu fim tratati ca cei care "au parasit corabia" 3. Sa se gaseasca surse si modalitati de a rechem pe cei tineri inapoi. | Посмотреть | Lozinschi Xenia | 10.10.2015 |
| Acest proiect de strategie este un inceput. Citeva idei: (1) pag.1 penultima bula - "Fiecare nou venit în serviciul public are dreptul la cel puţin 80 ore de instruire de inducţie" As face 80 ore instruire obligatorie. (2) "Fiecare funcţionar public care a beneficiat de peste 90 de zile de instruire pe an urmează să semneze un angajament în scris de a-şi continua activitatea în serviciul public. Cu toate acestea, nu există nici un mecanism de aplicare a acestei norme" - care este sensul acestei stipulari daca nu exista un mecanism de aplicare? In general, as face legaura dintre programul de dezvoltare si programul de evaluare a performantelor angajatilor. In primul rind nu este nici un sens sa inveti angajati neperformanti. Inainte de toate ar fi trebuie sa fie o atestare a cadrelor. In baza acesteia se identifica necesitate in instruire pentru angajat. Am dubii in metodologia Dvs. de identificare a necesitatii in instruire. De asemenea, este crucial sa fie identificat si descris care este procedura in cazul in care dupa instruire angajatul nu trece testarea sau se elibereaza din functie. Trebuie sa achite costul instruirii sau cum? Programul Dvs. contine multa "apa" insa putine mecanisme concrete de functionare. De program trebuie sa beneficieze doar angajatii performanti. Angajarea talentelor este o ideie buna insa nedezvoltata. Ce se intimpla cind se investeste intr-un talent, insa acesta pleaca la alt angajator? Este posibil sa se finanteze studiile master a unor functionari publici si sa se incheie contracte de angajare cu acestora? Daca programul Dvs. ar fi conex cu cel de evaluare a performantelor, atunci angajatii instruiti care trec cu brio testele si au o performanta buna, se vor motiva respectiv. In concluzie, ideia este buna insa sint multe lacune si multe semne de intrebare. Seamana mai mult la o recomadare si nu la un program. Metodologia lipseste. Sper sa fie revizuita. | Посмотреть | Andoni Cristina | 12.04.2013 |
| E un pas revoluţionar. Dar care-i rostul de a posta aici doar decizia de a implementa un sistem în care contează enorm detaliile fără a ne prezenta aceste detalii. Prezentaţi sistemul, cum funcţionează, cum el garantează funcţionarea tuturor acelor funcţii descrise de "transmitere, recepţionare, înregistrare, prelucrare, evidenţă şi păstrare a datelor". Şi ce înseamnă după părerea autorilor "nivel înalt de securitate" şamd. | Посмотреть | Moldovan Vlad | 02.11.2012 |
| Îmi place mult inițiativa. Să sperăm că va fi implementată operativ. Demult e timpul. Puțin offtop. E cam trist faptul că activitatea utilizatorilor pe acest portal este foarte mică. | Посмотреть | Drahnea Vlad | 02.11.2012 |
| Halal de asa lucru calitativ timp de 9 luni de zile! Vad ca n proiectul de lege nici macar denumirea corecta a Agentiei nu este indicata, in loc de "Agentia" este scris "Agentiei" ! La Cancelaria de stat lucreaza chinezi, care nu stiu cum se articuleaza corect cuvintele sau de ce asa erori elementare? Si conform tehnicii legislative corect este sa se adopte mai intii legea, iar numai dupa aceasta sa se elaboreye regulament si statele de personal. prin ceea ce se promoveaza parlamentul este fortat sa aprobe ceea e ii imping, dar nu asa se procedeaza. pacat, o idee buna este compromisa din star prin atitudinea Guvernului | Посмотреть | Senciuk Roman | 11.06.2012 |
| Acest proiect apare dupa ce deputatul Mihai Godea a cerut AIE cele 10 angajamente? Pe siteul PAD www.padm.md este un proiect de lege la aceeasi tema, dar prevede crearea unui Minister al Relatiilor cu Diaspora si al Reintegrarii Migrantilor, este o denumire cuprinzatoare si corecta, mai buna ca acest proiect. Si trebuie sa fie un Minister, ca sa raspunda politic conducatorul, caci problema este importanta. Eu nu stiu de ce cancelaria nu coopereaza cu deputatii, pina la urma - conteaza scopul sa fie realizat! | Посмотреть | Canda Dumitru | 11.06.2012 |
Здесь отказ от ответственности Портал был разработан при поддержке программы USAID. Содержание этой страницы не обязательно отражает мнение Агентства США по международному развитию или правительства США. Общедоступный электронный сервис "УЧАСТИЕ" является частью стратегии правительства по внедрению электронного правительства