Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2030

Problema majoră în sectorul de aprovizionare cu apă și sanitație constă în faptul că sistemele de aprovizionare cu apă nu sunt înzestrate cu sisteme adecvate de epurare a apelor uzate. Din numărul total de apeducte (742), doar 166 dispun de sisteme de canalizare (din care doar 121 sunt funcționale) și din care doar 101 sunt înzestrate cu stații de epurare a apelor uzate, iar din acestea doar 70 sunt funcționale. Numărul populației care are acces la sisteme de canalizare este de 761 mii persoane, ceea ce constituie 22,2% din populația țării: 42% din populația urbană și doar 3% din populația rurală.^[1] Cea mai semnificativă creștere în construcția sistemelor de aprovizionare cu apă a fost înregistrată în localitățile rurale, de la 3664,4 km în 2009 la 8226,4 km în 2015, crescând și volumul de apă furnizată de la 7,2 milioane m³ în 2009 la 16,6 milioane m³ în 2015. Pe de altă parte sistemele de canalizare nu s-au extins în aceeași măsură în localitățile rurale, înregistrând un progres de doar 139,9 km timp de 7 ani, iar volumul de apă uzată epurată a înregistrat progrese foarte modeste, de la 0,5 milioane m³ în 2009 la 1,3 milioane m³ în 2015, ceea ce denotă investiții nesemnificative în stațiile de epurare, cauzând surse de poluare al apelor de suprafață.