Implementarea unui set de măsuri ce ar viza administrarea bunurilor sechestrate și mecanismul legal de confiscare a fost prevăzută ca o acțiune distinctă în cadrul Planului măsurilor pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Planul național de deoligarhizare), aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană la data de 26 mai 2023 (acțiunea 4.2 „Consolidarea mecanismului de gestionare și valorificarea a bunurilor sechestrate, mecanismului de confiscare și executare a confiscării bunurilor pe cauze penale, și calcularea și recuperarea prejudiciului cauzat statului prin infracțiuni.”). Alături de acesta, modificarea legislației în vederea punerii în aplicare a mecanismului de confiscare civilă, ca direcție particulară de intervenție, este prevăzută în cadrul Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022 (acțiunea nr. 2 din cadrul măsurii 5.2 „Instituirea un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru combaterea criminalității financiare și a spălării banilor, asigurând conformitatea legislației privind combaterea spălării banilor cu standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI)”).
În contextul acestor angajamente asumate la nivel guvernamental, prezentul proiect a fost elaborat în vederea transpunerii în practică a acestora, prin intermediul a două căi alternative, dar și complementare de realizare a confiscării civile și anume prin intermediul:
1. demersurilor corespunzătoare înaintate de către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (în cazul persoanelor învinuite de comiterea anumitor categorii de infracțiuni prevăzute de Codul penal, care fie au fost condamnate în cadrul proceselor penale intentate în privința acestora, însă fără a se dispune confiscarea extinsă a bunurilor acestora de către instanța de judecată, fie, în privința acestora, urmărirea penală a fost încetată sau s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și în cadrul urmăririi penale a fost aplicat sechestru pe bunurile lor în scopul asigurării unei eventuale confiscări speciale și/sau confiscări extinse);
2. demersurilor înaintate de către Autoritatea Națională de Integritate în contextul constatării de către aceasta a existenței unei diferențe substanțiale între averea dobândită în timpul exercitării mandatelor, a funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași perioadă de către subiectul supus verificării.
Urmează a se preciza că cu această ocazie a fost analizată și situația actuală cu privire la activitatea acestor două autorități, precum și deficiențele depistate în practica de implementare a cadrului normativ relevant pentru activitatea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale și a Autorității Naționale de Integritate, astfel încât în cuprinsul proiectului au fost incluse și un șir de prevederi menite să redreseze situația legată de aceste aspecte problematice.