Proiectul menționat a fost elaborat în scopul consolidării și perfecționării cadrului normativ în ceia ce privește preluarea noilor competențe funcționale ale carabinierilor consfințite în Legea nr.219/2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri.
În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 219/2018 „Inspectoratul General de Carabinieri (IGC) este o autoritate specializată a statului, cu statut militar, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin executarea atribuțiilor de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice, de prevenire și descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, de protecție a obiectivelor de importanță deosebită, de prevenire și combatere a terorismului, de asigurare a regimului stării de urgență, de asediu sau de război”.
În urma desfășurării reformei instituționale a IGC și preluarea de către carabinieri a misiunilor polițienești pe domeniul de ordine și siguranță publică în contextul reorganizării, IGC și-a extins atribuțiile și competențele acordate prin Legea precitată, iar amendamentele operate în Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2009, Codul contravențional și Codul de procedură penală va permite realizarea noilor atribuții.
Astfel, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, carabinierul are împuternicirea de a stopa mijloacele de transport și să efectueze controlul actelor cu caracter permisiv pe timpul executării misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii publice, a operațiunilor speciale de combatere a terorismului în scop de prevenire și contracarare a dezordinii în masă, de identificare a persoanelor participante ori vehiculelor utilizate la destabilizarea ordinii de drept, precum și de identificare a vehiculelor sau persoanelor aflate în căutare, să folosească orice mijloc de transport și comunicații, indiferent de voința proprietarului sau posesorului acestuia, pentru luarea unor măsuri legale ce nu pot fi amânate și nu pot fi îndeplinite altfel, exceptând mijloacele de transport și comunicații ce aparțin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și reprezentanțelor organizațiilor internaționale, precum și membrilor personalului acestora, acreditat în Republica Moldova și având însemne speciale.
În aceste condiții, se atestă că deși Inspectoratul General de Carabinieri are competența în domeniul nominalizat, aceasta nu se regăsește în prevederile Regulamentului circulației rutiere, care reglementează circulația vehiculelor și pietonilor pe drumurile publice ale Republicii Moldova, precum și pe teritoriile adiacente acestora.
Evidențiem faptul că la constatarea și examinarea contravențiilor, organele de drept se confruntă cu necesitatea reținerii persoanei, din motiv că categoria de persoane care încalcă frecvent ordinea publică sunt în mare parte persoane vulnerabile, fără loc permanent de trai, adesea manifestă comportament agresiv, se află în stare de ebrietate, pasibile de ultragierea colaboratorului organelor de forță, precum și manifestă nesubordonarea subiecților legii.
Carabinierii în timpul îndeplinirii misiunii de serviciu la constatarea și examinarea contravențiilor, conform competenței atribuite prin prisma art. 400 alin. (41) din Cod contravențional, se confruntă cu necesitatea reținerii persoanei pentru prevenirea și curmarea contravențiilor, iar faptul că nu sunt incluși ca subiecți ai legii cu competență de a reține persoane, implică în sine imixtiune în serviciu, în cadrul căreia sunt implicate mai multe forțe de ordine la efectuarea măsurii procesuale de constrângere.
Totodată, la efectuarea reținerii ca element necesar pentru identificarea persoanei, fie pentru reținerea persoanei în cazul nesubordonării cerințelor legale a colaboratorului organului de drept, ș.a., este necesară includerea dreptului carabinierilor să efectueze independent reținerea pentru a nu tergiversa termenul de reținere a persoanei și de a nu încălca drepturile și garanțiile de care se bucură persoana privată de libertate.
Este necesar de a sublinia că, reieșind din jurisprudența CEDO, contravenția poartă un caracter penal, iar persoana supusă măsurilor de constrângere contravențională este subiect al acuzației în materie penală. Prin urmare, persoana reținută contravențional beneficiază de drepturile și garanțiile oferite de art. 6, paragraful 1 al CEDO, în egală măsură cu acuzatul reținut în cadrul procesului penal.
Astfel, în vederea îndeplinirii misiunilor încredințate, amendamentele propuse sunt îndreptate spre consolidarea și perfecționarea cadrului normativ în ceia ce privește preluarea noilor competențe funcționale ale carabinierilor.