Eugenia Veverita
Email-uri unde vor veni comentariile plasate de utilizatori pentru acest document:
eveverita@gmail.com
Proiect
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE Nr.___
din_______________ 2014
mun. Chișinău
Cu privire la finanţarea în bază de cost standard per elev
a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general,
întreținute din bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
_____________________________________________________________________________
În scopul executării articolului 9 alineatul (4) din Legea nr.435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 29-31, art. 91), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Instituţiile publice de învăţămînt primar şi secundar general vor fi finanţate în bază de cost standard per elev.
2. Se aprobă:
a) Regulamentul privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, întreținute de autoritățile publice locale de nivelul al doilea, conform anexei nr.1;
b) Regulamentul privind utilizarea componentei unității administrativ teritoriale, conform anexei nr.2;
c) Regulamentul privind formarea și destinația fondului pentru educație incluzivă, conform anexei nr.3.
3. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea:
a) vor asigura organizarea şi funcţionarea unei reţele şcolare și de clase consolidate întru facilitarea accesului la servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii;
b) vor asigura gestionarea eficientă a mijloacelor financiare destinate instituţiilor de învăţămînt;
c) vor acorda asistenţă conducătorilor instituţiilor de învăţămînt în realizarea managementului financiar.
4. Ministerul Educaţiei va monitoriza și acorda suportul metodologic necesar în procesul de finanţare a instituţiilor de învăţămînt și de restructurare a reţelei școlare.
5. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.527 din 23 august 1993 ”Cu privire la crearea fondului învățămîntului general și asigurării sociale a elevilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.008).
6. Prezenta hotărîre întră în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2015.
7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educației.
PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ
Contrasemnează:
Ministrul educaţiei Maia Sandu
Ministrul finanţelor Anatol Arapu
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.______din_____________2014
REGULAMENT
privind finanţarea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar
general în bază de cost standard per elev, întreținute din bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
CAPITOLUL I
Principii generale
- Prezentul Regulament stabileşte metodologia de finanţare în bază de cost standard per elev (în continuare – metodologia) a instituţiilor publice de învăţămînt primar şi secundar general şi modul de aplicare a acesteia în procesul bugetar.
- Metodologia se aplică pentru instituţiile publice de învăţămînt primar şi secundar general precum: şcoli primare, școli primare-grădinițe, gimnazii şi licee (în continuare instituţii de învățămînt).
- Metodologia se extinde asupra componentei de bază a bugetului şi cuprinde:
a) cheltuielile curente, cu excepţia cheltuielilor pentru alimentaţie, studierea limbilor minorităților naționale, condiţiile specifice de retribuire a muncii lucrătorilor unor instituţii din raioanele Căuşeni, Anenii Noi și Dubăsari, precum şi celor ce ţin de activitatea grupelor de pregătire obligatorie a copiilor pentru şcoală;
b) cheltuielile capitale, cu excepţia investiţiilor capitale.
- În sensul prezentului Regulament, se definesc următoarele noțiuni:
a) plafon – volumul cheltuielilor în baza cărora se elaborează proiectul de buget al noului an financiar pentru instituţiile de învăţămînt ce implementează metodologia;
b) empiric – care se bazează pe date obţinute în urma prelucrării matematice a informaţiei deţinute;
c) cheltuieli variabile – cheltuieli determinate convenţional de volumul serviciilor prestate, adică de numărul de elevi;
d) cheltuieli fixe– cheltuieli nedeterminate convenţional de volumul serviciilor prestate, adică de numărul de elevi;
e) şcoală mică – şcoală primară care are un număr egal sau mai mic de 41 de „elevi ponderaţi” şi gimnaziu care are un număr egal sau mai mic de 91 de „elevi ponderaţi”;
f) şcoală mică ce nu poate fi închisă– şcoală în apropierea căreia, într-o rază rezonabilă de 10-15 km nu există o altă şcoală similară cu clase la aceleaşi trepte, cu locuri disponibile, cu aceeaşi limbă de predare;
g) şcoală primară-grădiniţă– instituţie, care are elevi în clasele primare (cl.I-IV) şi cel puţin o grupă de copii de grădiniţă (după caz, filială a şcolii de circumscripţie);
h) transferuri categoriale– mijloace financiare, calculate în bază de cost standard per elev, alocate, cu titlu definitiv şi în sumă absolută, de la bugetul de stat la bugetele unităților administrativ teritoriale de nivelul al doilea, în scopul finanţării instituţiilor de învățămînt.
CAPITOLUL II
Particularităţile aplicării metodologiei de finanțare
la diferite etape ale procesului bugetar
Secţiunea 1
Determinarea relaţiilor dintre bugetul de stat
şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale
- Metodologia este reprezentată prin formulă unică (unificată), care are specificul său de aplicare la formarea bugetelor de diferite niveluri și se calculează în baza plafonului de cheltuieli (P) pentru toate instituţiile de învățămînt.
- Pentru stabilirea relaţiilor dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în implementarea metodologiei:
1) Ministerul Finanţelor estimează, în modul stabilit, plafonul de cheltuieli şi îl comunică Ministerului Educaţiei;
2) în baza plafonului de cheltuieli, Ministerul Educației calculează transferurile categoriale de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi pentru finanțarea instituțiilor de învățămînt;
3) suma transferurilor categoriale pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea se calculează cu aplicarea următoarei formule:
(1) C = A x N + B x S,
unde:
C – suma transferurilor categoriale pentru toate instituţiile de învățămînt ale unei unităţi administrativ – teritoriale;
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat”;
N – numărul de „elevi ponderaţi” dintr-o unitate administrativ-teritorială concretă;
B – normativul valoric pentru o instituţie de învățămînt;
S – numărul instituţiilor de învățămînt ale unei unităţi administrativ-teritoriale.
4) calcularea normativelor valorice A şi B se efectuează cu aplicarea următoarelor formule:
(2) A = P x WA/N
și
(3) B = P x WB/S,
unde:
P – plafonul cheltuielilor pentru toate instituţiile de învățămînt din republică;
WA – ponderea normativului valoric A;
WB – ponderea normativului valoric B, totodată WB = 1 – WA (unu minus WA);
N – numărul “elevilor ponderaţi” în total pe republică;
S – numărul total al instituţiilor de învățămînt din republică.
5) În formula de calculare, ponderea normativului valoric A (cheltuielile variabile pentru un elev) sau WA este egală cu 0,82, iar cea a normativului valoric B (cheltuielile fixe pentru o instituţie) sau WB constituie 0,18.
6) Numărul „elevilor ponderaţi” (N) se determină pe toate instituţiile de învățămînt în baza datelor cu privire la numărul elevilor din grupele de clase I-IV, V-IX şi X-XII, la sfîrşitul perioadei de gestiune (coloana 9), din raportul pe 9 luni ale anului precedent, conform formularului nr.3R-BL „Raport privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente în instituţiile finanţate din bugetele locale”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.142 din 25 octombrie 2010. Datele pe fiecare grupă de clase se înmulţesc cu coeficienţii de ponderare pentru fiecare grupă.
7) Modul de determinare a coeficienţilor de ponderare pentru calcularea numărului de „elevi ponderaţi”. Coeficienţii de ponderare pentru calcularea numărului de „elevi ponderaţi” se stabilesc pornind de la indicatorii efectivi privind normele didactice depline la o clasă, pe treptele de educaţie, acceptînd drept bază (unitate) indicatorul pentru clasele V-IX. Pentru calcularea numărului de ,,elevi ponderați” se aplică următorii coeficienţi de ponderare:
0,75 – pentru elevii claselor I-IV;
1,00 – pentru elevii claselor V-IX;
1,22 – pentru elevii claselor X-XII.
8) Pentru stimularea raţionalizării reţelei de instituţii de învățămînt, în formulă se utilizează datele cu privire la numărul de instituţii de învățămînt (S) la sfîrşitul perioadei de gestiune (coloana 9), din raportul pe 9 luni ale anului 2007, potrivit formularului nr.3R-BL “Raport privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente în instituţiile finanţate din bugetele locale”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.142 din 25 octombrie 2010.
9) După efectuarea calculelor conform subpunctului 3) al punctului 6 din prezentul Regulament, Ministerul Educației prezintă Ministerului Finanțelor, în termenele stabilite, în scris şi în format electronic:
a) calculele normativului valoric pentru un „elev ponderat”(A);
b) calculele normativului valoric pentru o instituţie de învățămînt (B);
c) calculele transferurilor categoriale pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul doi.
10) Administrația publică locală (în continuare APL), în baza datelor din Notele metodologice ale Ministerului Finanțelor şi a formulei (1), estimează volumul cheltuielilor pentru toate instituţiile de învățămînt și le prezintă Ministerului Finanţelor și Ministerului Educaţiei.
Secţiunea a 2-a
Determinarea bugetelor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale
- Volumul alocaţiilor pentru o instituţie concretă se determină prin următoarea formulă:
(4) V=(A x N + B) x K + R + I
unde:
V – volumul alocaţiilor pentru o instituţie de învățămînt concretă;
A – normativul valoric pentru un “elev ponderat”;
N – numărul de “elevi ponderaţi” dintr-o instituţie de învățămînt concretă;
B – normativul valoric pentru o instituţie de învățămînt;
K – coeficientul egal cu 0,95 nu poate fi mai mic decît această valoare (maximum 3% pentru componenta unitatea administrativ-teritorială de nivelul doi şi maximum 2% pentru fondul educației incluzive);
R – alocaţii repartizate unei instituţii de învățămînt concrete din componenta unității administrativ-teritoriale;
I – alocaţii repartizate unei instituţii concrete din fondul educaţiei incluzive.
a) Numărul de „elevi ponderaţi” (N), pe fiecare instituţie de învățămînt, se determină în baza datelor cu privire la numărul elevilor pe grupele de clase I-IV, V-IX şi X-XII, la sfîrşitul perioadei de gestiune (coloana 9), din raportul pe 9 luni ale anului curent, potrivit formularului nr.3R-BL „Raport privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente în instituţiile finanţate din bugetele locale”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.142 din 25 octombrie 2010. Datele pe fiecare grupă de clase se înmulţesc cu coeficienţii de ponderare pentru fiecare grupă de clase.
b) Coeficienţii de ponderare pentru calcularea numărului de „elevi ponderaţi”. Pentru implementarea costului standard per elev, se aplică următorii coeficienţi de ponderare a elevilor:
0,75 – pentru elevii claselor I-IV;
1,00 – pentru elevii claselor V-IX;
1,22 – pentru elevii claselor X-XII.
- Componenta unității administrativ-teritoriale se formează din:
a) mijloace centralizate în mărime de maximum 3% din volumul transferurilor categoriale, calculate în baza formulei (1);
b) economia formată ca urmare a raţionalizării reţelei de instituţii de învățămînt, calculată ca diferenţa dintre numărul instituţiilor, conform raportului pe 9 luni ale anului 2007, şi numărul instituţiilor, conform raportului pe 9 luni ale anului curent, înmulţită cu normativul valoric pentru o instituţie (B), determinat prin formula (3);
c) economia formată ca urmare a reducerii numărului de „elevi ponderaţi”, calculată ca diferenţa dintre numărul „elevilor ponderaţi”, conform raportului pe 9 luni ale anului curent şi numărul „elevilor ponderaţi”, conform raportului pe 9 luni ale anului precedent, înmulţită cu normativul valoric pentru un „elev ponderat” (A), determinat prin formula (2);
d) economia formată ca urmare a calculării alocaţiilor pentru instituţiile de învățămînt mici în baza formulelor (5) şi (6) de la nivelul raionului şi alocaţiilor calculate pentru aceste instituţii de către Ministerul Finanţelor în baza formulei (4);
e) soldurile bănești neutilizate la sfîrșitul anului bugetar.
- Direcțiile și modul de repartizare a mijloacelor financiare din componenta unității administrativ-teritoriale sînt prevăzute în Regulamentul privind utilizarea mijloacelor financiare din componenta unității administrativ-teritoriale , conform anexei nr. 2.
- Fondul pentru educaţie incluzivă (I) se formează din mijloace centralizate în mărime de maximum 2% din volumul transferurilor categoriale, calculate în baza formulei (1).
a) Fondul pentru educaţie incluzivă este destinat pentru finanţarea serviciilor de suport la nivelul instituţiei de învăţămînt în care sunt înmatriculaţi elevi cu cerințe educaționale speciale, şi anume pentru cadrul didactic de sprijin și crearea, întreținerea și dotarea centrelor de resurse pentru educaţie incluzivă.
b) Repartizarea şi utilizarea mijloacelor fondului pentru educaţie incluzivă se stabilesc conform prevederilor anexei nr.3
- Volumul alocaţiilor pentru şcolile mici pe segmentul primar şi gimnazial se determină prin următoarele formule:
a) Pentru şcolile primare, cu un număr egal sau mai mic de 41 de „elevi ponderaţi”:
(5) V= N x (N1 x A +B)/N1 x K+R+I,
unde:
V – volumul alocaţiilor pentru o instituţie concretă;
N – numărul de „elevi ponderaţi” dintr-o instituţie concretă;
N1 – pragul admis al numărului de elevi în instituţie, 41 de „elevi ponderaţi”;
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat”;
B – normativul valoric pentru o instituţie;
K – coeficientul unităţi administrativ-teritoriale egal cu 0,95 care nu poate fi mai mic decît această valoare (maximum 3% pentru componenta şi maximum 2% pentru fondul educației incluzive);.
R – alocaţii repartizate unei instituţii concrete din componenta unităţii administrativ-teritoriale ;
I – alocaţii repartizate unei instituţii concrete din fondul pentru educaţie incluzivă.
b) Pentru gimnazii cu un număr egal sau mai mic de 91 de „elevi ponderaţi”:
(6) V= N x (N2 x A + B)/N2 x K+ I,
unde:
V – volumul alocaţiilor pentru o instituţie de învățămînt concretă;
N – numărul de „elevi ponderaţi” dintr-o instituţie de învățămînt concretă;
N2 – pragul admis al numărului de elevi în instituţie, 91 „elevi ponderaţi”;
A – normativul valoric pentru un „elev ponderat”;
B – normativul valoric pentru o instituţie de învățămînt;
K – coeficientul egal cu 0,95 care nu poate fi mai mic decît această valoare (maximum 3% pentru componenta unităţii administrativ-teritoriale şi maximum 2% pentru fondul pentru educație incluzivă);.
I – alocaţii repartizate unei instituţii de învățămînt concrete din fondul pentru educaţie incluzivă.
c) Direcţia finanţe, în comun cu direcţia învăţămînt, în baza formulelor (4), (5) şi (6), calculează volumul alocaţiilor pentru fiecare instituţie de învățămînt finanţată din bugetul unităţii administrativ-teritoriale.
Secţiunea a 3-a
Aprobarea alocaţiilor pentru instituţiile de învățămînt
- Volumul alocaţiilor pentru fiecare instituţie de învățămînt, calculate în baza formulelor (4), (5) şi (6) din prezentul Regulament, se aprobă de către consiliul municipal/ raional al unităţii administrativ-teritoriale și/sau Adunarea populară.
- Suma alocaţiilor pentru şcolile primare-grădiniţe este formată din două componente:
a) pentru elevii claselor I-IV – conform formulei, ţinînd cont de numărul de „elev ponderaţi”;
b) pentru copiii grupelor de grădiniţă – în baza normativului stabilit pentru nivelul respectiv de educație.
Secţiunea a 4-a
Rectificarea bugetului pentru educație
al unităţilor administrativ-teritoriale
- Rectificarea bugetului pentru educație al unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în următoarele cazuri:
a) modificarea plafoanelor de cheltuieli, estimate de Ministerul Finanţelor, conform prevederilor punctului 6, subpunctul 1) din prezentul Regulament;
b) lichidarea instituţiei de învățămînt;
c) schimbarea numărului de elevi ai instituţiilor de învățămînt cu 5% şi mai mult urmare a transferului acestora la o altă instituţie de învățămînt.
Secţiunea a 5-a
Autonomia financiară a instituțiilor de învățămînt
- Conducătorul instituţiei de învățămînt este executor de buget, împuternicit cu dreptul de a efectua cheltuieli de la buget în limita alocațiilor aprobate.
- Conducătorul instituției de învățămînt are următoarele obligațiuni:
a) să întocmească și să prezinte în termenul stabilit, pentru aprobare devizele de cheltuieli și repartizările pe luni a bugetului instituției de învățămînt;
b) să determine efectivul-limită al personalului non-didactic al instituţiei de învățămînt în limita alocațiilor aprobate;
c) să prezinte direcției finanțe și direcției învățămînt, în termenul stabilit modificările ce se impun pe parcursul anului în devizul de cheltuieli și repartizarea lunară, însoțite de calcule de justificare a cheltuielilor pentru fiecare articol și alineat de cheltuială al clasificației economice;
d) să asigure utilizarea alocațiilor bugetare în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor de învățămînt;
e) să asigure evidența contabilă a veniturilor/cheltuielilor, conform normelor stabilite și clasificației bugetare aprobate.
CAPITOLUL III
Executarea bugetelor, raportarea şi monitorizarea
- Executarea bugetelor instituţiilor de învăţămînt se reglementează de actele normative în vigoare.
- Soldurile bănești existente la sfîrșitul anului bugetar din neutilizarea transferurilor categoriale se vor acumula în componenta UAT pentru utilizare în anul curent în corespundere cu prevederile regulamentului de utilizare a acesteia (anexa nr.2).
- Soldurile înregistrate la instituția de învățămînt la sfîrșitul anului bugetar vor fi restabilite acelorași instituții în următorul an bugetar.
- Autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile de învăţămînt prezintă, la solicitarea Ministerului Educaţiei, informații, date, conform unor indicatori și formulare, în termenul stabilit de acesta.
- Rapoartele financiare privind executarea bugetului instituțiilor de învățămînt se întocmesc conform prevederilor legislației în vigoare și se prezintă direcției învățămînt și direcției finanțe.
- Monitorizarea aplicării metodologiei de finanţare în bază de cost standard per elev se efectuează la nivel central de Ministerul Educaţiei, iar la nivel local – de direcţiile învăţămînt în comun cu direcţiile finanţe.
- Informațiile despre bugetul aprobat al instituțiilor de învățămînt și executarea acestuia, se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei și a consiliului municipal/ raional și/sau a Adunării populare.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.______din_____________2014
REGULAMENT
privind utilizarea mijloacelor financiare din
componenta unităţii administrativ-teritoriale
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
- Prezentul Regulament definește direcțiile și modul de repartizare a mijloacelor financiare din componenta unităţii administrativ-teritoriale instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general.
- Repartizarea mijloacelor financiare centralizate în componenta unităţii administrativ-teritoriale se efectuează în baza deciziei consiliului municipal/ raional și/ sau a Adunării populare în scopul finanțării suplimentare a instituțiilor de învățămînt întru îmbunătățirea condițiilor de educație.
- Mijloacele financiare din componenta unităţii administrativ-teritoriale se repartizează instituţiilor de învăţămînt, cu excepţia gimnaziilor mici.
- Propunerile pentru repartizarea componentei unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de direcţia învăţămînt în coordonare cu direcţia finanţe.
CAPITOLUL II
Direcțiile de repartizare al mijloacelor financiare
- Mijloacelor financiare din componenta unităţii administrativ-teritoriale se vor direcționa distinct pentru finanțarea cheltuielilor ce ţin de:
a) transportarea elevilor la şi de la şcoală;
b) întreţinerea elevilor în cămin;
c) asigurarea funcţionării școlii primare și/sau şcolii primare-grădinițe mici;
d) asigurarea funcţionării şcolilor mici, care nu pot fi închise;
e) reparații capitale și procurarea mijloacelor fixe;
f) alte necesități specifice unor instituții de învățămînt concrete.
CAPITOLUL III
Modul de calcul a mijloacelor repartizare
din componenta unităţii administrativ-teritoriale
- Mijloacele financiare necesare pentru repartizare instituțiilor de învățămînt, pe fiecare tip de cheltuieli se vor calcula după cum urmează:
a) Cheltuielile ce țin de transportarea elevilor la şi de la şcoală nu vor depăși 20% din normativul valoric (A) pentru fiecare elev transportat, după caz, conform cheltuielilor calculate;
b) Cheltuielile de întreţinere a elevilor în cămin nu vor depăși 100% din normativul valoric (A) pentru fiecare elev cazat;
c) Cheltuielile pentru asigurarea funcţionării şcolii primare, școlii primare-grădiniţă şi şcolii mici care nu poate fi închisă vor fi suplimentate cu suma mijloacelor financiare necesare activității instituției de învățămînt pînă la finele anului bugetar. Aceste mijloace financiare se vor repartiza în baza calculelor justificative pe fiecare tip de cheltuieli;
- Mijloacele financiare pentru reparaţii capitale și procurarea mijloacelor fixe vor fi repartizate prioritar:
a) instituțiilor de învățămînt care vor primi elevi din școlile închise sau reorganizate, conform planului de restructurare a reţelei şcolare pentru următorii trei ani;
b) instituțiilor de învățămînt, în care nu au fost efectuate reparații capitale în ultimii 10 ani;
c) instituțiilor de învățămînt, în care capacitatea de proiect (numărul de locuri) se utilizează în proporţie de cel puţin 60%.
Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului
nr.______din_____________2014
REGULAMENT
privind formarea și destinația
fondului pentru educație incluzivă
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
- Prezentul Regulament stabilește destinația fondului pentru educație incluzivă.
- Fondul pentru educație incluzivă se formează în baza deciziei consiliului fiecărei unității administrativ-teritoriale.
- Mărimea fondului pentru educație incluzivă se stabilește în dependență de numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale, urmare evaluării, depistării și înregistrării acestora de către serviciile teritoriale de asistență psihopedagogică, dar nu mai mult de 2% din suma transferurilor categoriale.
- La stabilirea mărimii fondului pentru educație incluzivă fiecare unitate administrativ-teritorială va ține cont de eventualele depistări a elevilor cu cerințe educaționale speciale pe parcursul anului.
CAPITOLUL II
Destinația fondului pentru educație incluzivă
- Fondul pentru educație incluzivă este destinat instituțiilor de invățămînt primar și secundar general în care sunt înmatriculați elevi cu cerințe educaționale speciale.
- Mijloacele financiare din fondul pentru educație incluzivă se repartizează în baza deciziei consiliului unității administrativ-teritoriale și se vor direcționa distinct pentru finanțarea cheltuielilor ce ţin de:
a) remunerarea cadrelor didactice de sprijin;
b) întreținerea centrelor de resurse;
c) reparații și procurarea bunurilor pentru centrele de resurse;
d) alte necesități specifice pentru asigurarea educației incluzive.
CAPITOLUL III
Monitorizarea utilizării fondului pentru educația incluzivă
- Directia învățămînt/ Serviciul de asistență psihopedagogică monitorizează utilizarea mijloacelor financiare din fond.
- Direcția învățămînt va informa Ministerul Educației referitor la utilizarea mijloacelor financiare din fondul pentru educația incluzivă.