Proiectul are drept scop transpunerea Regulamentului (CE) nr.765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare; Deciziei nr.768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, precum și Regulamentului (UE) nr.1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană.
Întrucât rezultatul transpunerii a trei acte UE trebuie să fie un act normativ fidel și complet fața de legislația transpusă și pentru a avea un cadru orizontal de reglementare flexibil în raport cu evoluția legislației armonizate se propune următoarele:
- Cele mai evidențiate pentru Legea nr.235/2011:
- Stabilirea principiilor generale și principiilor de activitate a CNA MOLDAC, precum și uniformizarea cerințelor pentru organismul național de acreditare și pentru organismele de evaluare a conformității recunoscute în vederea notificării, fiind preluate din actele juridice ale UE.
2) Elementele noi se referă la necesitatea participării la activitățile grupului sectorial de coordonare a organismelor notificate înființat în baza legislației de armonizare a UE relevante organismelor. De asemenea, stabilește o prevedere mai flexibilă pentru producător. Acesta poate recurge la evaluarea conformității efectuată de un organism intern (de exemplu laborator propriu)
3) Cu referire la procedura ce trebuie urmată în scopul luării deciziei privind recunoașterea în vederea notificării organismelor de evaluarea conformității, urmare a evoluției procesului de evaluare a acestor organisme, bazat pe acreditare, este necesară precizarea prevederilor ce țin de competența autorităților de reglementare.
4) Ținând cont de faptul ca legea reprezintă un act juridic care poartă caracter obligatoriu, nu se mai justifică ca necesar a fi menținute în lege prevederile din domeniul voluntar, cum ar fi articolele privind certificarea, inspecția efectuată de organismele de inspecție, încercări efectuate de laboratoarele de încercări, precum și marcajul de conformitate utilizat în domeniul voluntar, având mai mult caracter explicativ decât de reglementare.
5) Este necesară descrierea unei procedurii aplicabile produselor care prezintă un risc la nivel național și formularea neconformităților formale care va asigura cooperarea transparentă și clară între autoritățile de supravegherea a pieței si operatorii economici.
6) completarea legii cu descrierea celor 16 module – proceduri de evaluare a conformității care, de asemenea, deja sunt incluse în reglementările tehnice aplicabile anumitor grupe de produse.
În ceea ce privește Legea nr. 20/2016 se menționează:
1) Necesitatea prevederilor ce țin de încurajarea și facilitarea participării efective a părților interesate în activitatea de standardizare, inclusiv încurajarea participării a IMM-urilor și autorităților de supraveghere a pieței. Acest lucru necesită eforturi din partea Institutului de Standardizare din Moldova, care nu se reflectă suficient în textul legii. Legea conține o singură dispoziție relevantă în acest sens, care se limitează să precizeze că orice parte interesată poate participa la activitatea de standardizare națională.
2) Articolul 201 nou introdus, privind utilizarea standardelor moldovenești în achizițiile publice, prevede la aliniatul (2) că în lipsa standardelor moldovenești, pentru achizițiile din domeniul TIC, pot fi utilizate specificațiile tehnice TIC, elaborate de asociații profesionale din domeniu dacă sunt îndeplinite condiţiile enumerate în actele normative privind achiziţiile publice.
3) Asigurarea unui anumit grad de autonomie financiară și flexibilitate în gestionarea veniturilor este necesară pentru buna funcționare a Institutului de Standardizare din Moldova. Acest nivel de flexibilitate este necesar pentru a încuraja inovarea și agilitatea în dezvoltarea și furnizarea de servicii ISM, care să răspundă cerințelor pieței și să se alinieze la nivelul de dezvoltare al altor organisme naționale de standardizare din țările europene.
4) Pentru a consolida autonomia instituțională și a dilua concentrarea unidirecțională a puterii decizionale, actualul Consiliu de standardizare trebuie reformat atât în ceea ce privește componența, cât și responsabilitățile sale. În acest context, Consiliul de standardizare se transformă dintr-un organism cu funcții predominant consultative, într-un organ colegial superior de conducere, care are rolul de supraveghere şi monitorizare a procesului decizional de conducere şi este responsabil de activitatea per ansamblu şi de soliditatea financiară a Institutului de Standardizare din Moldova.