(10) Comentarii

Pentru disciplinele care urmează să fie pilotate din 1 septembrie 2025 va fi elaborat Curriculum până spre 31 mai? Formarea privind implementarea acestor discipline se va organiza doar pentru instituțiile ce vor pilota sau pentru toate instituțiile?

Consultând proiectul Planului-cadru de învățământ pentru anul de studii 2025-2026, pot afirma că noile modificări sunt absolut necesare pentru a răspunde necesității dezvoltării abilităților educaționale și intereselor elevilor.
În acest context urmează a fi elaborate niște acțiuni concrete întru implementarea cu succes a acestora și anume: ghiduri metodologice, manuale școlare, softuri educaționale, formări profesionale etc.
Totodată, ghidurile metodologice să răspundă așteptărilor cadrelor didactice: să proiecteze demersul educațional din perspectiva teoriei curriculare, să asigure un mediu de învățare dezvoltativ, să creeze un climat relaţional de încredere, și respect, să asigure realizarea procesului educațional de calitate.

Susțin ideia de a modifica structura disciplinei Educație tehnologică prin introducerea conținuturilor de studiu asupra Imprimantei 3D, circuitelor electrice cu Arduino etc., deoarece vor avea un impact semnificativ în interesul elevului ( Detalii în fișierul atașat în comentarii de vciuvaga

Pentru liceele cu Învățământ Seral, propun ca în p.2.8 (Planul – cadru de învățământ pentru clasele X-XIII cu învățământ seral) să fie introdus în plus câte 2 ore opționale la clasele X-XII a fiecărui profil.

Cu privire la Managementul clasei...cred, ar trebui să fie înclus în orar o lecție pe săptămână ACHITATĂ nu „10 minute ” într-o pauză sau la un început de lecție...pe fugă, nu așa....O lecție obligatorie în care să vorbim și să acționăm conform indicațiilor din diversele „scrisori” cu privire la o campanie de informare, sau la săptămână de acțiuni... O lecție de DIRIGINȚIE în care fiecare cadru didactic care și-a asumat acest rol de diriginte, să aibă „când” discuta cu elevii săi despre unele ieșiri cu clase, unele situații imprevizibile, unele momente de organizare și consolidare a grupului de elevi....O LECȚIE SPECIALĂ PENTRU DIRIGINTE - LECȚIE ACHITATĂ!!! Mulțumesc de înțelegere!

Așteptăm revizuirea Planului-cadru de învățământ pentru elevii cu dificultăți severe de învățare (dificultăți/ dizabilități multiple, asociate) din clasele I-IX din școlile auxiliare (cu instruire în limba rusă). Așa cum Planul-cadru se prezintă ca fiind actul normativ care asigură oportunitatea de formare și dezvoltare a unui sistem de competențe la elev, procesul de învățământ dintr-o școală specială trebuie să vizeze pe lângă componenta instructiv-educativă și o componentă compensator- recuperatorie, aceasta din urmă fiind realizată prin intermediul activităților corespunzătoare nivelului de dezvoltare psihofizică al copilului cu necesități speciale și, respectiv, zonei proxime dezvoltării a fiecărui caz în parte urmărind și valorificarea învățării cu largă deschidere spre normalitate. Însă, numărul redus de ore prevăzut în planul-cadru, raportat la nevoile copiilor cu CES, nu ne permite decât o familiarizare superficială cu materia, deși acești elevi au nevoie de mai mult timp pentru învățare și consolidare.

Am consultat planul -cadru pentru pilotare, nu sunt de acord cu ora de dezvoltare personala să fie opțională, și nu-mi este clar disciplina Omul și societatea de cine va fi predată?

Cine va preda lecțiile de educație tehnologică și TIC? De ce se mărește numărul de ore săptămânal în clasele gimnaziale, cum e posibil să aibă elevul 7 lecții pe zi?

Am atasat un document

TRANSFORMĂRI CURRICULARE ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA
O reformă curriculară de succes ar trebui să includă o schimbare sistemică, care să vizeze toate componentele fundamentale ale educației: planul-cadru, curriculumul, ghidurile metodologice, manualele și materialele didactice necesare, programele de formare profesională etc.
În prezent, se discută proiectul Cadrului de Referință al Curriculumului Național, un document bine redactat, dar care nu schimbă fundamental lucrurile. Multe elemente rămân declarative, mai ales când se subliniază că centrul atenției sunt competențele. Un exemplu elocvent este profilul de formare al absolventului, unde se afirmă că „La finalul învățământului (primar, gimnazial, liceal), elevii vor fi capabili de...”. Se știe, însă, ca abilitatea sau capacitatea este doar un element al competențelor, ceea ce ridică întrebări cu privire la modalitatea prin care elevii vor demonstra că și-au format și dezvoltat un set de atitudini și valori, adică modul în care se vor raporta la propria persoană, la ceilalți și la lume. Deși setul de atitudini și valori ce urmează a fi formate este bine formulat, nu este clar cum acestea vor fi concret dezvoltate pe parcurs.
De asemenea, rămâne neclară metodologia de integrare intra-, inter- și trans disciplinară, respectiv integrarea unor discipline școlare și accentul pe dezvoltarea competențelor transversale.