(6) Comentarii

3. Nota explicativă la Anexa 1 a proiectului de ordin de completat cu sintagma „Rața cu cap castaniu” (Aythya ferina)” deoarece rața cu cap castaniu ocupă locul trei (Dominanța: Rața mare 75 %, Rața cârâitoare 14 % , Rața-cu-cap castaniu -7,5%, Rața lingurar -2,3 %, Rața pestriță 1,2 % ) după efectivul de cuibărit în ecosistemele acvatice republicane (circa 2,3 mii perechi). Populația europeană -210-440 mii perechi, România -21-29 mii per. În ultimii 5 ani observăm o creștere evidentă a efectivelor la cuibărit deoarece această specie este una numeroasă, nu face parte din lista speciilor vulnerabilă și nu a fost exclusă din speciile permise spre recoltare în avizul Institutul de zoologie.
Conform Buletinul AȘM nr. 2 2022 „EVOLUȚIA POPULAȚIEI RAȚEI CU CAP CASTANIU (Aythya ferina, Linnaeus, 1758) ÎN ECOSISTEMELE ACVATICE DIN INTERFLUVIUL NISTRU-PRUT ÎN ULTIMII 60 DE ANI” (Munteanu Andrei, Savin Anatolie, Zubcov Nicolai, Paladi Viorica) Specia, în condițiile noastre actuale, semnalează în ultimii ani o creștere a efectivelor la cuibărit cu extindere spre zonele centrale și de nord.
Cercetările efectuate în bălțile Prutului de Jos și în heleșteiele piscicole au demonstrat că rața cu cap castaniu populează într-un număr mai mic bălțile degradate, însă preferă heleșteiele piscicole cu hrană combinată bogată. (peste 3 mii de ape de suprafață)
Prezența hranei accesibile dispune specia la colonizarea apelor cu suprafețe și adâncimi mici, se reproduce în termeni mai reduși, cu o vitalitate crescută a progeniturilor și un spor vădit al efectivului.

2. Anexa 1 a proiectului de Ordin de completat cu specia „turturica” și cotele ei de recoltare prezentate de SVPM deoarece: Conform datelor evaluării de primăvară efectuate în fondurile de vânătoare gestionate de SVPM efectivul populației de turturică rămâne constant pe parcurs a mai multor ani, variind nesemnificativ anual doar din cauza condițiilor climaterice. Pe teritoriul Republicii Moldova, turturica, nu este o specie amenințată. În a doua jumătate a lunii august începe migrarea în masă a acestei specii prin teritoriul Republicii Moldova ajungând la un număr de 75 - 80 mii de specimene. Vânătoarea la turturică în Republica Moldova nu acționează negativ a supra populației acestei specii atât la nivel național cât și la cel internațional. Mai mult ca atât Directiva Consiliului Comunității Europene din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/CEE) sub numărul 66, art. 7 prevede: „(1) Datorită efectivului populației, distribuției geografice și ratei de reproducere pe întreg teritoriul Comunității, legislația internă permite vânarea speciilor menționate la anexa II. Statele membre se asigură că vânarea acestor specii nu aduce atingere eforturilor de conservare în aria lor de răspândire. (2) Speciile menționate la anexa II pot fi vânate în zona geografică maritimă și de uscat în care se aplică prezenta directivă.”

Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova (SVPM) a examinat proiectul Ordinului privind aprobarea cotelor de recoltare pentru unele specii de faună de interes cinegetic care vânătoarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 2023-2024, elaborat de Ministerul Mediului al RM și propune următoarea modificare:
1. Punctul 4. al proiectului de Ordin: „Pentru specia iepurele de câmp (Lepus europaeus) se va efectua o singură vânătoare în același habitat într-un sezon de vânătoare.” să fie exclus deoarece creează o neclaritate. Habitatul iepurelui de câmp în marea parte este alcătuit din terenuri agricole, deci ieșind o dată la vânătoare de iepuri în teren agricol altă dată aceasta nu se va permite. La fel acest punct contravine prevederilor punctului 3 al Regulamentului privind vânarea exemplarelor din specii de faună de interes cinegetic și caracteristicile mijloacelor folosite în cadrul vânători, anexa 3 la Hotărârea Guvernului nr.254/2021 „Zilele de vânătoare și cota de recoltare pentru un vânător se stabilesc de către gestionari.” La fel și pct.6 al regulamentului menționat prevede că „Tipurile, metodele și armele de vânătoare se reglementează prin prezentul Regulament”
Fondurile cinegetice gestionate de SVPM, în ceea ce privește vânătoarea de iepuri sunt împărțite în sectoare iar ieșirea în aceste sectoare este reglementată de cota de recoltare pentru fiecare fond. Din acest motiv considerăm că nu este oportun reglementarea ieșirilor la vânătoare prin ordinul ministerului.

# in preambulul ca temei de aprobare a ordinului este inclus pct.3 alin.2) din Anexa nr.3 la HG nr.254/2021, fapt ce prezuma ca in prealabil administratorul FCN aproba cotele anuale (pct. 3 Anexa nr.3 la HG nr. 254/2021), cu consultarea gestionarilor fondurilor cinegetice, însă acest moment important nu este detaliat .
* se recomanda pentru asigurarea transparenței decizionale expunerea in nota informativa la comp.7, expunerea (i)rezumatelor referatelor susținute de gestionari, (ii) concluziile ședințele organizate, inclusiv in condițiile LP nr.298/2018, (iii) temeiurile de drept care ii declara gestionari pe cei din afara fondului forestier cât și in fond. Legalitatea acestui titlu (gestionar) la moment nu este clarificat in Nota informativa.
#De la intrarea in vigoare a LP nr.298/2018, fondurile nu sunt formate deși exista temei legal anexa nr.1 din HG nr.254/2021, or conform Legii pana la darea in gestiune a fondurior cinegetice, răspunderea pentru administrarea și gestionarea este Administratorului FCN.
* se recomanda constituirea imediata a fondurilor cinegetice și aprobarea normelor de reglementare privind darea in gestiune a fondurilor cinegetice, or contractele SVPM încheiate in temeiul Anexei nr.1 la Legea regnului animal (abrogata) prevedea termenul de 10-20 ani, a căror valabilitate e pana in 2022-2024;
In final se recomanda o evaluare totala a speciilor incluse in proiectul de ordin, fie pentru a fi scoase sau lăsate dacă administratorul FCN este încrezut ca pentru acestea statul poate garanta obținerea autorizației.

# copm.5 din Nota referitor la cheltuieli/mijloace financiare utilizate din buget, lipsesc, or cheltuielile pentru eliberarea autorizației la speciile de fauna din fondul forestier (mistreț, căprior, cerb)cât și pentru organizarea vânătorii, prezuma cheltuieli bugetare a cel puțin doua autorități publice, ANSA si Ag. Moldsilva, care din momentul eliberării autorizației si pana la sfârșitul preluarii carcaselor speciilor extrase suporta cheltuieli considerabile. Cu referire la cheltuielile extragerii din arii protejate de stat, la fel sunt necesare reflectarea raportului cost beneficii, inclusiv acele cheltuieli/profituri suportate/obținute de stat in urma realizarii producției de vânat.
*se recomanda reflectarea acestor cheltuieli si justificarea acoperirii mijloacelor financiare, deoarece autorul a omis expunerea informației relevante care trebuie descrisă conform procedurii de promovare a actelor normative, exact cum este descris in Anexa nr.1 la LP nr. 100/2017.
# pentru specia Sturzul in Nota autorul motivează lipsa necesității aprobării cotelor, însă in anexele proiectului de ordin aceasta este inclusă spre recoltare.
*se recomanda clarificarea obiecției… și argumentarea corespunzătoare…

Prevederile anexelor din proiectul de ordin exprima un optimism teoretic.
In fapt, unele enunțuri din Nota informativa sunt generalizate, fără a respecta prevederile anexei nr.1 din LP nr. 100/2017 (comp.4,5, etc) inclusiv fără a clarifica temeinicia datelor incluse (cotelor), după cum urmează::
#Specia mistreț este interzisă de CSE, astfel cum e descris in nota informativa(comp.3, pag.3) inclusiv cervidele sunt incluse in anexe( cote) pentru extragere din fond forestier, pentru care HG nr. 273/2007 nu prevede eliberarea autorizației și costul acestea.
* Se considera oportun de modificat HG-ul menționat, inclusiv reconsiderarea tarifului la mistreț, includerea in Nomenclator, specia “căprior” , “cerb lopătar”, “cerb pătat” și corespunzător tarifele, or includerea cotelor prezintă doar o “lozinca” in detrimentul motivații expuse in Nota Informativa.
# comp.3 din Nota, expune ca datele evaluate de SVPM sunt Ok “în raport cu metodologia de evaluare stabilită,” ce face practic sa determine Administratorul FCN sa aprobe cotele.
*Se considera oportun, pentru validarea temeiniciei aprobării cotelor, includerea actului normativ prin care aceasta metodologie are putere juridică, de altfel contravine LP nr.100/2017,
or Metodologia de evaluare a efectivelor populaţiilor speciilor de faună de interes cinegetic şi de calcul al cotelor anuale de recoltare se aprobă prin ordin al ministrului mediului, se înregistrează şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (pct. 3 Anexa nr.3 la HG nr. 254/2021);
Obiectii urmează de completat…