(5) Comentarii Proiect de hotărîre a Guvernului ”Cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare”

Adică unele subdiviziuni ale ASM vor fi adunate in Agenţia, care va fi finanţată din bugetul de stat, şi care are scop repartizarea banilor bugetare pentru cercetare? Atunci nu înţeleg, în ce constă reforma??? Instituţiile ASM aşa cum a fost, rămân la întreţinere statului, dar universităţile rămân cu tineretul aparte? Succese!

Precizez ca peste 40% de pensionari sunt printre cercetatorii cu grade stiintifice si ponderea pensionarilor in cadrul acestui plast creste cu 1% anual.
Propun:
1. A reieşi, la moment, din categoriile instituţiilor existente. În 3 luni nu se va reuşi face o evaluare mai obiectivă decât s-a făcut. Între timp, se va purcede la elaborarea unei metodologii noi de evaluare, axată pe practica internaţională, ţinând cont de problemele elucidate în procesul acreditării ştiinţifice, cu efectuarea unui studii de fezabilitate a conceptului nou;
2. Să fie diferenţiată nu doar finanţarea instituţională, care la moment presupune menținerea și dezvoltarea infrastructurii publice din domeniile cercetării și inovării și cheltuielile de personal aferente, dar şi salariile de fucţie ale categoriilor de cercetătorilor. Astfel, propunem ca salariile de funcţie actuale ale cercetătorilor fie atribuite instituţiilor de categoria C, iar categoriilor superiore să li se aplice coeficienți de performanţă.
3. Situaţia trebuie să fie redresată lent şi atent. Se înregistrează un trend de creştere a numărului de publicaţii în baze de date indexate (în WoS numărul articolelor a crescut de la 355 în 2010, la 653 - în 2016), a numărului de citări a articolelor (de la 4,1 citări în 2000, la 10,1- în 2016), a proiectelor obţinute în cadrul programelor comunitare (de la 6 - în 2010, la 11 - în 2016) pentru a stimula activităţile şi a nu provoca efecte negative ireversibile în cadrul sistemului.

Careva date statistice.
Republica Moldova se numără printre ţările europene cu cel mai mic număr de cercetători raportat la 1000 de locuitori (de 2,5 ori mai inferior mediei comunitare) şi cu cele mai mici alocaţii financiare per cercetător (de 25 de ori mai inferioare mediei comunitare). Numărul cercetătorilor s-a diminuat de la 15 mii în 1990 la 3,3 mii în 2017. Ponderea pensionarilor printre cercetători depăşeşte 40%. În acest sens menţionez că suntem la limita lansării unor perturbări ireversibile în cadrul sistemului. Orice lichidare, fuzionare a organizațiilor trebuie bine gândită. Pe parcursul acestor ani au fost efectuate un şir de lichidări şi comasări ale instituţiilor (Institutul de Fitotehnie, Institutul de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, instituţii ale AŞM instituţii medicale etc.) care nu s-au soldat cu efecte sinergetice. Au urmat dispersări, recomasări.

Mai fac careva precizari referitor la metodologia evaluarii performantei stiintifice in cadrul acreditarii stiintifice. Astfel, in baza a 100 de indicatori au fost estimate doua compartimente: Indicatorii de resurse (oameni, finante, logistica) si Indicatorii de rezultat. Ultimii au fost structurati sub 4 efecte: vizibilitate si compatibilitate internationala, contributie stiintifica nationala, relevanta economica si relevanta sociala. Punctajul pe compartimente a fost plafonat pentru a stimula diversificarea activitatilor. Altfel fiind spus, Institutul de Fizica Aplicata nu putea sa mizeze doar pe punctajul acumulat la compartimentul international, dar trebuia sa intreprinda activitati si de relevata socio-economica.Expertii erau in drept sa faca corectii a punctajului final in limitele a 10%, in depedenta de perceperea subiectiva a situatiei la entitatea evaluata.

Institutiile de cercetare dispun de categorii de calificare (A,B,C), atribuite in baza evaluarii performantei stiintifice,in procesul acreditarii stiintifice http://www.cnaa.md/files/dispositions/2015/registrele-cnaa/registrul_institut_acreditate_2010-2014.pdf
Mai mult ca atat, aprecieri au fost date si profilurilor de cercetare.Spre exemplu, la Universitatea de Stat din Moldova se inregistreaza o performanta diferita la profilurile chimie, matematica, juralism, st.ale educatiei.
In procesul evaluarii au fost contorizati/apreciati si majoritatea indicatorilor propusi in proiect http://www.cnaa.md/dispositions/2010/14062010/
Disperasrea organiztiilor pe niveluri de performanta s-a reusit prin raportarea fiecarei entitati la indicatorii medii de activitate a institutilor din lotul in care a fost distribuita aceasta.Reiesind dion specificul activitatilor intreprinse au fost structurate 7 loturi.
Categora A (de performanta stiintifica) o detin 4 universitati:UTM, USM,USMF si ASEM. In domeniul stiinţelor medicale - Institutul de Cardiologie si Centrul de Sănătate Publică; in domeniul stiinţelor socio-umaniste - Institutul National pentru Cercetari Economice etc.