(10) Comentarii Proiect de hotărîre a Guvernului ”Cu privire la unele aspecte de organizare a domeniilor cercetării și inovării”

Nu este clar de ce au fost introduşi 3 criterii de evaluare (numiţi impropriu criterii, dar fiind de de fapt indicatori) care se referă la finanţarea doctoranzilor şi susţinerea tezelor de doctorat. Institutele de cercetare, conform cadrului legal actual, nu pot nici avea doctoranzi, nici să îî finanţeze. Doctoranzi pot fi doar în şcolile doctorale care pot fi organizate exclusiv de către universităţi, iar institutele de cercetare pot doar intra în parteneriat şi consorţii. În plus, deoarece doctoratul a fost instituit al 3 ciclu al învăţământului superior, candidaţii la doctorat vor veni majoritar direct după absolvirea masteratului şi astfel, atunci vor fi susţinute teze – aceste susţineri de teze nu pot fi nicidecum institutelor de cercetare. Prin aceşti 3 criterii vor fi clar avantajate organizaţiile care au dreptul să organizeze doctoratul, adică instituţiile de învăţământ superior.*

Indiferent dacă includerea acestor criterii în proiect s-a făcut din necunoaşterea situaţiei din Republica Moldova sau cu intenţia de a forţa desfiinţarea institutelor de cercetare care funcţionează în afara universităţilor, propunem excluderea acestora în forma actuală şi, fie  includerea unor indicatori relevanţi pentru toate categoriile de instituţii, fie includerea unor indicatori diferenţiaţi după categoria instituţiei.
*** Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/

Considerăm că informaţia din anexele referitoare la bazele de date nu se încadrează în noţiunea de „criterii de ţinere a bazei de date” (dacă s-a avut în vedere, aşa cum reiese din context, crearea, menţinerea şi actualizarea bazei de date). Problema dezvoltării unei baze de date în domeniul cercetării este mult mai complexă decât prevederile proiectului atât sub aspectul proiectării, cât mai ales a populării cu date, astfel încât informaţiile să fie fiabile şi relevante. Aceasta este o activitate de lungă durată şi nu una ad-hoc, care necesită timp, eforturi şi costuri semnificative. În acest sens, recomandăm să menţinem, să reutilizăm şi să îmbunătăţim instrumentele existente în Republica Moldova – IBN, Expert-online ş.a.*** Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/

Există mai multe diferenţe în cadrul activităţilor de cercetare şi inovare în funcţie de tip, domeniu, obiective etc. În proiectul propus, criteriile se diferenţiază doar după 2 tipuri de cercetare: a) cercetare fundamentală şi b) cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică. Dar dacă criteriile se referă şi la domeniul inovării, ar trebui să fie indicate criterii separate pentru inovare, transfer tehnologic etc. Mai mult decât atât, majoritatea criteriilor propuse pentru cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică se referă la transferul tehnologic şi comercializarea rezultatelor (care nu se încadrează în categoria cercetare-dezvoltare), deci sunt mai puţin relevante pentru activitatea institutelor, a căror funcţie de bază este cercetarea-dezvoltarea. Evaluarea ar trebui să se refere în principal la calitatea rezultatului produs prin cercetare-dezvoltare, deoarece implementarea acestuia depinde mai mult de mediul extern, în primul rând de capacitatea/disponibiltatea antreprenoriatului. Nivelul de implementare a rezultatelor ştiinţifice în economie şi societate caracterizează în primul rând eficienţa politicilor statului în domeniu. *

În proiectul propus nu se face diferenţierea după domeniile ştiinţei. Există însă deosebiri care trebuie luate în calcul. Astfel, cele mai importante forme de publicare a rezultatelor sunt: în ştiinţele naturale şi în ştiinţele vieţii  - articolele în reviste, în ştiinţele inginereşti o importanţă deosebită o au materialele conferinţelor şi prototipurile, iar în ştiinţele sociale şi umanistice – monografiile şi capitolele în monografii. Frecvenţa publicaţiilor şi citărilor diferă la fel după domenii ştiinţifice. În unele domenii cercetătorii pot publica câteva articole pe an, iar în altele – publicarea unei monografii la fiecare 5 ani poate fi considerată adecvată. Frecvenţa citărilor are consecinţe asupra factorului de impact al revistelor. Factorul de impact 1 este considerat înalt în matematică, scăzut – în biochimie şi relativ înalt în ştiinţe sociale şi umanistice. Totodată revistele dn principalele baze de date internaţionale nu acoperă bine unele domenii ştiinţifice, în special cele cu specific naţional. De aceea ar trebui luate în consideraţie şi articolele din alte baze de date şi publicaţii naţionale pentru acest domeniu. *

Astfel, propunem modificarea şi completarea criteriilor, având în vedere că nu este argumentată ştiinţific construirea de ierarhii ale organizaţiilor din diferite domenii /tipuri de cercetare pe o grilă comună de evaluare.
*** sociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/

Cercetarea şi inovarea au mai multe dimensiuni, ceea ce impune utilizarea unei varietăţi de criterii/indicatori, care ar caracteriza toate rezultatele şi efectele cercetării (de la descoperiri până la transferul de cunoştinţe şi inovare). Cele mai recente documente în domeniu, declarația DORA, raportul Metric Tide, Manifestul Leiden, Raportul experților UE privind metricele alternative etc., recomandă utilizarea mai multor criterii/indicatori, cantitativi și calitativi, pentru a evalua diferite dimensiuni ale cercetărilor, inclusiv deschiderea, împărtășirea, sprijinul pentru comunitate, spiritul de echipă, participarea la știința cetățenilor și informarea publicului larg. Proiectul examinat propune 16 criterii/indicatori de evaluare, unii din care reprezintă diferite combinaţii ale aceloraşi elemente. Nu există niciunul care s-ar referi la Ştiinţa deschisă or aceasta este o tendinţă importantă la nivel european, iar în programul următor al UE va fi principala prioritate. *
Până în prezent evaluarea organizaţiilor de cercetare din Republica Moldova s-a efectuat în baza la circa 100 indicatori ce cuprind tot spectru de activități ale organizațiilor de cercetare-dezvoltare (cercetare, implementare, diseminare, colaborare, expertiză, consultanță, instruire etc.). Pentru aprecierea performanței instituțiilor, indicatorii au fost grupați reieșind din intenția de stabilire a anumitor efecte ce caracterizează situația în organizații: asigurarea logistică, asigurarea financiară, vizibilitatea internațională, contribuția științifică națională, relevanța socio-economică. Procedura de evaluare utilizată pentru acreditare a ţinut seama de bunele practici internaţionale, inclusiv din Franţa, Italia, România etc., unde la fel există o abordare multidimensională a cercetării.
*Prea puţini indicatori folosiţi pot conduce la o denaturare a realităţii şi se propune completarea acestora, ţinându-se seama de art.30 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare care menţionează expres că evaluarea se va face „în conformitate cu standardele și bunele practici internaționale în domeniu”.***Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/

Proiectul conţine doar o listă de criterii de evaluare a performanței şi o descriere succintă cu ce se va finaliza şi care vor fi consecinţele evaluării. Dar şi acestea nu sunt totdeauna clare. Spre exemplu, ce înseamnă impact-factor mediu pe entitate? În primul rând, impact-factor este un indicator care caracterizează revistele şi nu instituţiile. ***
În al doilea rând, nu există un impact-factor universal al unei reviste - el poate fi calculat pentru fiecare bază de date a publicaţiilor din care face parte revista, iar în proiect nu este specificat despre ce bază de date este vorba.
Lipsa descrierii indicatorilor şi a modului de punctare, modului de desemnare şi de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a altor aspecte ale procesului de evaluare nu ne permite să înaintăm propuneri mai concrete privind evaluarea organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării. În lipsa unei metodologii de evaluare propriu-zise, nu înţelegem pe deplin necesitatea acestui proiect, în care se stipulează că ulterior Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) va prezenta spre aprobare Guvernului o metodologie a finanţării instituţionale (p.5c). La fel nu este clar dacă acest proiect se doreşte a fi „metodologia de evaluare aprobată de Guvern”, stipulată în art.30 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, sau metodologia care va fi propusă de MECC va fi cea care este stipulată în lege. Dacă este primul caz – proiectul nu îndeplineşte cerinţele unei metodologii, dacă este al doilea caz – nu vedem necesitatea pentru o HG în care să fie stipulat acelaşi lucru ca şi în lege şi, în acest sens propunem din start să fie aprobată metodologia respectivă, fără hotărâri „intermediare”.
*** Asociaţia PRO-TEST - Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii - https://protestmd.wordpress.com/

În continuarea comentariului anterior menţionăm că, propunerea din Proiect de a realiza o evaluare a activităţii instituţiilor de cercetare din perioada 2013-2017 în baza unor noi criterii şi a unei noi metodologii, contravine şi prevederilor Codului ştiinţei şi inovării (introduse recent şi care intră în vigoare la 20.02.2017), care la art. 131 , 2 c), care stipulează printre principiile pe care se va baza finanţarea instituţională "predictibilitatea finanţării instituționale, realizarea acesteia după criterii făcute publice cu cel puţin un an înainte de punerea lor în aplicare".* Asociaţia "PRO-TEST"

Proiectul prevede realizarea unei evaluări a activităţii instituţiilor de cercetare din perioada 2013-2017 în baza unor noi criterii şi a unei noi metodologii, iar în urma ei să fie reorganizate/desfiinţate unele instituţii. Este o abordare total greşită dacă o comparăm cu bunele practici internaţionale în domeniul evaluării activităţilor de cercetare. Modalitatea propusă în proiect ar însemna să schimbi regulile jocului în timpul jocului, să aplici retroactiv criterii şi proceduri noi. Instituţiile însă în perioada 2013-2017 şi-au orientat activitatea spre atingerea criteriilor care erau în vigoare atunci, spre obiectivele pentru care au fost stimulate atât prin finanţarea proiectelor, cât şi prin procesul de evaluare şi acreditare. Şi după ce au depus efort, şi-au organizat activitatea spre atingerea acelor ţinte şi au fost acreditate, acum ar putea să afle că că de fapt nu s-au ocupat cu ce trebuiau şi că trebuiau (să intuiască?) să-şi fixeze alte ţinte / obiective. Mai mul decât, procedura de evaluare retroactivă lasă loc pentru luarea unor decizii arbitrare: cunoscând rezultatele obţinute de instituţii, factorii de decizie pot selecta astfel indicatorii încât intenţionat să trimită o instituţie în categoria D (desfiinţare) sau C (absorbţie de către altă instituţie) sau invers, să avantajeze intenţionat o instituţie.
Standardele internaţionale de evaluare stipulează însă că sistemul de indicatori de evaluare şi procesul de evaluare este stabilit înainte de începerea proiectelor, programelor sau a perioadei de evaluare a organizaţiilor. Aceste şi alte aspecte ale evaluării (scopul, instrumentele etc.) trebuie să fie specificate şi făcute cunoscute celor pe care îi vizează evaluarea până la demararea concursurilor sau a perioadei evaluate. În acest sens, MECC ar putea stabili noi criterii şi nouă procedură de evaluare, dar noile reguli ar trebui să se aplice pentru perioada care urmează după aprobarea acestora.
* Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii, Onestităţii, Transparenţei şi Echităţii în Ştiinţă şi Tehnologii (PRO-TEST) - https://protestmd.wordpress.com/

Repetat, la memorizare se denatureaza informatia. Mai fac o incercare.
Posibil, din cauza simbolurilor utilizate. Le excud de aceasta data.
- Absenţa volumului critic de finanţare. (Ponderea alocaţiilor financiare per cercetător în Republica Moldova este de 25 de ori mai inferioară nivelului mediu comunitar; ponderea mijloacelor financiare destinate procurării de utilaj - mai puţin de 5%);
- Dezinteresul sectorului real. (Ponderea mijloacelor financiare parvenite din sectorul real în Republica Moldova - mai puţin de 10%; în UE, media - peste 55%);

La trecerea dintr-un fisier in altul a fost denaturata informatia:
- Absenţa volumului critic de finanţare. (Ponderea alocaţiilor financiare per cercetător în Republica Moldova este de 25 de ori mai inferioară nivelului mediu comunitar; ponderea mijloacelor financiare destinate procurării de utilaj 55%);

Instituțiile de cercetare - dezvoltare şi cele de învățământ superior dispun de categorii de calificare (A,B,C) şi de aprecieri a profilurilor de cercetare, atribuite in procesul acreditării științifice, in baza performanţei științifice http://www.cnaa.md/files/dispositions/2015/registrele-cnaa/registrul_institut_acreditate_2010-2014.pdf. Sunt 7 loturi de instituţii structurate, reieşind din specificul organizaţiilor evaluate. În cadrul fiecărui lot s-a reuşit dispersarea instituţiilor pe niveluri de performanţă prin raportare fiecărei entităţi la mediile de activitate în cadrul lotului de referinţă.
S-a lucrat cu o lista extinsă de Indicatori de resurse şi Indicatori de rezultat (cu 100 de indicatori, inclusiv şi cu cei propuşi în proiectul HG), pentru a estima/monitoriza cercetării şi tendinţele în cadrul sferei CDI. Enumerăm doar câteva probleme majore cu care se confruntă domeniul, care necesită a fi ţinute ulterior la evidenţă şi, în măsura posibilităţilor, aplicate măsuri de corecţie/stimulare:
- Exodul cercetătorilor. (Numărul cercetătorilor s-a diminuat de la 15 mii, în 1990, la 3 mii - în 2017);
- Absenţa masei critice de cercetători. (Numărul cercetătorilor, estimat la 1000 de locuitori în Republica Moldova este de 2,5 ori mai mic decât media UE, dacă preluăm în această categorie şi cadrele ştiinţifico-didactice; la excluderea lor - numărul cercetărilor este de cca 5 ori mai inferior mediei UE);
- Îmbătrânirea personalului ştiinţific. (Peste 40% din cercetători au peste 55 de ani şi peste 40% de persoane cu grade ştiinţifice sunt deja pensionari. Vârsta medie a cercetătorilor a crescut de la 47,2 ani, în 2010- la 51,3 ani, în 2016. Ponderea tinerilor a descrescut de la 29,6% în 2010 - la 24,4 în 2016);
- Capacitatea redusă de reproducere a resursei umane de înaltă calificare. (În învăţământ şi cercetare activează 730 de doctori habilitaţi. Vârsta medie de obţinere a titlului de doctor habilitat este de 55 ani. Dacă admitem că aceste persoane vor activa în cadrul sistemului până la 70 de ani, apoi conchidem că avem nevoie de a reproduce anual (în 15 ani- 730/15) câte 49 de doctori habilitaţi, dar reproducem doar 20. Drept consecinţă, vârsta medie a doctorilor habilitaţi în cadrul Secţiei Ştiinţe Medicale deja este de 61,8 ani, iar în cadrul Secţiei Ştiinţe Naturale şi Exacte - de 67,8 ani);
- Absenţa volumului critic de finanţare. (Ponderea alocaţiilor financiare per cercetător în Republica Moldova este de 25 de ori mai inferioară nivelului mediu comunitar; ponderea mijloacelor financiare destinate procurării de utilaj 55%);
- Numărul mic de reviste în baze de date indexate. (N-avem nici o revistă cotată în WoS (a fost una, dar a fost exclusă) şi doar 3 reviste indexate. România dispune de 51 de reviste cotate în această bază de date şi 166 de reviste preluate de SCOPUS);
- Numărul mic al publicaţiilor în baze de date indexate (Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași dispune de 1,7 ori mai multe publicații preluate de baza de date WoS decât întreaga sferă CDI a Republicii Moldova);
- Ponderea mare a publicaţiilor elaborate cu suportul logistic de peste hotare. (Este salutabilă colaborarea, dar aceste publicaţii atenuează gravitatea situaţiei existente);
- Numărul mic al brevetelor internaţionale. (În statisticile EPO, USPTO şi JPO figurează doar 5 brevete, eliberate în ultimii 6 ani, concetăţenilor noştri);
- etc.
În acelaşi timp, menţionăm că, dacă pe segmentul Indicatori de resurse situaţia rămâne precară, pe intervalul Indicatori de rezultat se înregistrează tendinţe pozitive. Astfel, a crescut de 3 ori în 15 ani numărul publicaţiilor în WoS . De 2,5 ori a crescut numărul citărilor per articole în aceşti ani etc.
Referitor la indicatorii prevăzuţi în HG Vă atenţionăm asupra posibilităţii apariţiei unor dificultăţi în evaluarea instituţiilor umaniste şi medicale; în utilizarea indicatorilor de pregătire prin doctorat, care a devenit treaptă universitară, iar mijloacele financiare se distribuie centralizat universităţilor; în eşalonarea organizaţiilor, reieşind din indicatorii de competitivitate internaţională şi impact economic direct (sunt destul de modeşti).
Propunem:
1. A purcede la finanţare diferenţiată a instituţiilor, reieşind din categoriile de performanţă ştiinţifică, atribuite în procesul acreditării ştiinţifice. Între timp, de elaborat un nou concept de evaluare a performanţei ştiinţifice, reieşind din practica internaţională estimată şi naţională acumulată, cu evaluarea fezabilităţii lui (el trebuie să permită eşalonarea organizaţiilor).
2. A diferenţia nu doar finanţarea instituţională, dar şi scara tarifară de finanţare a categoriilor de cercetători. Scara tarifara actuală poate fi atribuită organizaţiilor de categoria C. În raport cu alte categorii se vor aplica coeficienți de performanţă.
3. A purcede foarte atent la lichidarea şi fuzionarea organizaţiilor pentru a nu lansa nişte procese negative ireversibile în cadrul sistemului. Am adus doar careva date statistice pentru a elucida in ce condiţii activează sistemul. Pe durata acestor ani au avut loc lichidări şi fuzionări de instituţii care nu s-au soldat cu eficientizarea activităţilor.