Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2030

Problema

Timpul este singura resursă distribuită tuturor într-un mod absolut egal. Analiza utilizării timpului în Republica Moldova^[1] a scos în evidență o serie de probleme ce țin de alocarea timpului care afectează calitatea vieții oamenilor. Pe de o parte, destul de mult timp oamenii consumă pentru îngrijirea familiei şi gospodăriei, viață socială şi divertisment; pe de altă parte oamenii nu alocă aproape deloc timp pentru muncă voluntară şi întruniri, precum și pentru sport şi activități de exterior, iar după vârsta de 24 de ani, moldovenii nu acordă aproape deloc timp pentru a studia ceva sau a merge la careva cursuri.

Analiza utilizării timpului a scos în evidență mai multe diferențe dintre bărbați și femei care sugerează abilitarea economică inferioară a femeilor. În medie bărbații lucrează cu 45 minute pe zi mai mult pentru venit față de femei, în schimb femeile alocă cu 2 ore mai mult pentru grijile casnice/de gospodărie. Bărbații dedică aproximativ o oră în plus față de femei hobby-ului şi jocurilor la calculator şi cu jumătate de oră mai mult mass mediei şi vieții sociale. Toate femeile își dedică timp pentru grijile casnice/de gospodărie față de 80% din bărbați care se implică (ca timp mai puțin) acestor griji. Femeile acordă mult mai mult timp pentru îngrijirea fizică şi supravegherea copilului, activitățile de citit, jucat şi lecțiile cu copilul iau cam același timp pentru ambii părinți.

Pe cine afectează

• Copiii utilizează timpul în mod disproporțional în favoarea ocupării, în detrimentul activităților extra-curiculare și de socializare: 5,5 ore pe zi pentru cursuri, plus 1,7 ore pentru temele pentru acasă şi 1,5 ore pentru studierea în timpul liber. În același timp își petrec doar 1,9 ore cu familia, 0,8 ore pentru odihnă şi 1,8 ore pentru mersul pe jos/plimbări. Același lucru se observă şi în cazul tinerilor (15-24 ani).

• Femeile consumă mult mai mult timp pentru îngrijirea copiilor, lucrări casnice (spălat, călcat, gătit, curățenia locuinței etc). Chiar pentru reparația locuinței femeile dedică mai mult timp față de bărbați. Aceasta subminează abilitarea economică a femeilor, limitează accesul acestora la oportunități economice și stimulează dependența economică a femeilor de bărbați, fapt ce le expune la comportament violent din partea bărbaților.

• Vârstnicii dedică mult mai puțin timp pentru viață socială şi divertisment, majoritatea timpului lor fiind alocat îngrijirii gospodăriei, ceea ce relevă marginalizarea socială a acestora.

Factorii cauzali

Printre multitudinea de factori care explică problemele ce țin de alocarea timpului, pot fi menționate următoarele:

• Copii petrec mult timp pentru activități din cauza programelor școlare neadecvat de încărcate, posibil irelevante și de calitate joasă.

• În cazul femeilor se simte insuficiența oportunităților economice care ar oferi ocupații alternative celor de îngrijire a gospodăriei. În plus, normele sociale dictează o anume divizare a responsabilităților familiale între femei şi bărbați, astfel încât femeile ajung să dedice de două ori mai mult timp familiei şi gospodăriei.

• Nivelul scăzut de dezvoltare a sistemului de învățare pe tot parcursul vieții, precum și reticența persoanelor adulte față de învățat.

• Nivelul scăzut de educație privind modul sănătos de viață, în paralel cu accesibilitatea financiară limitată a activităților sportive.

• Situația economică precară a vârstnicilor, în paralel cu infrastructura de acces slab dezvoltată, explică izolarea socială a acestor oameni.

Politicile publice trebuie să ofere posibilitatea oamenilor să ia decizii de alocare a timpului în mod informat și independent, astfel încât să fie asigurat un echilibru optimal între viața familială, profesională, dezvoltarea personală și activități de socializare. În acest sens, politicile trebuie, pe de o parte să atenueze constrângerile privind alocarea timpului, iar pe de altă parte să încurajeze alocarea timpului pentru activități de dezvoltare personală.

Teoria schimbării

Timpul este resursa principală de care dispun oamenii și utilizarea sa eficientă are o importanță economică majoră. Dar felul în care este utilizat timpul, de-al lungul vieții, pentru activități necesare supraviețuirii versus cele legate de dezvoltare personală sau de viața socială (familie, comunitate) poate să ofere informații valoroase despre nivelul de stres la care este expusă societatea și despre calitatea vieții în general. Astfel, numărul prea mare de ore pe care școlarii le petrec făcând temele sugerează necesitatea de revizuire a programelor, deoarece pentru o socializare adecvată copiii trebuie să aibă timp pentru joacă, activități extra-curriculare și pentru simpla comunicare cu prietenii și cu familia. Un număr mare de ore lucrate – atât în ocupații salariale, cât și în activități casnice neremunerate  - poate vorbi atât despre motivații intrinseci de productivitate, cât și despre aceea că adulții nu fac față presiunilor financiare, despre discriminare de gen sau despre absența unor ocupații decente.

Politici privind atenuarea constrângerile privind alocarea timpului:

• Evaluare obiectivă a complexității programului școlar, în special, la vârstele școlare primare, și creșterea flexibilității acestuia, în vederea creșterii timpului alocat pentru activități extra-curriculare și de dezvoltare personală.

• Promovarea politicilor de reconciliere mai bună a obligațiilor de muncă și a vieții familiale, în special pentru femei.

• Asigurarea accesului tuturor familiilor la serviciile de educație și îngrijire timpurie a copiilor și la educația preșcolară. Aceasta este o precondiție esențială pentru abilitarea economică a femeilor și pentru reducerea presiunilor psihologice și financiare majore de pe familiile cu copii.

• Politici sociale bine țintite de subvenționare a achizițiilor de către familiile cu mulți copii a electrocasnicelor care economisesc timpul (ex: mașini de spălat, cuptor cu microunde, plite electrice de gătit).

• Asigurarea unor oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv, la locul de muncă, ca măsură esențială pentru creșterea productivității muncii și reducerea presiunilor orelor de lucru asupra timpului personal al angajaților.

Politici de încurajare a alocării timpului pentru activități de dezvoltare personală:

• Dezvoltarea, în cadrul programului de educație civică/deprinderilor de viață, a deprinderilor de management eficient al timpului.

• Promovarea mai activă a modului sănătos de viață, practicarea sportului, plimbatul, petrecerii timpului în aer liber.