Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2030

Precizare

Această prioritate va analiza elementele de bună guvernare în sens larg, prin prisma prevederilor obiectivului de dezvoltare durabilă 16 „Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile”, prevăzut de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Astfel, ținând cont de conceptul de calitate a vieții, utilizat la elaborarea SND, la această prioritate vor fi analizate cele mai critice componente ale bunei guvernări în dezvoltarea durabilă, conform valorilor ONU – promovarea supremației legii și accesului egal la justiție; combaterea tuturor formelor corupției; dezvoltarea eficienței, responsabilității și transparenței instituțiilor la toate nivelurile; asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile, asigurarea accesului la informație.

Problema

Gradul de încredere a cetățenilor în instituțiile centrale ale statului este identificat în baza sondajelor de opinie realizate periodic. Potrivit Barometrului Opiniei Publice, elaborat de Institutul de Politici Publice, începând cu anul 2001, cea mai înaltă încredere în autoritățile centrale ale statului a fost înregistrată în perioada 2002-2005, suferind o diminuare în anul 2003. Totodată, începând cu anul 2005 până în anul 2016, nivelul de încredere în cele trei autorități (Parlament, Guvern, Președinte) a avut o tendință similară, cel mai jos nivel fiind atins în anul 2016, ca urmare a crizei politice din anul 2015, toate instituțiile situându-se la nivelul de circa 6-7% de încredere din partea cetățenilor.

Un aspect important în procesul de consolidare a unei guvernări efective, responsabile și transparente este combaterea fenomenului corupției. Lupta cu flagelul corupției este un proces continu de la independența Republicii Moldova, în mod special în ultimii șapte ani. Cu toate acestea, potrivit Barometrului Opiniei Publice, corupția, prezentă la toate nivelele în societate, constituie una din îngrijorările majore ale cetățenilor, alături de șomaj, sărăcie și prețuri mari. Potrivit Freedom House, din 1999 până în prezent, indicele corupției practic rămâne neschimbat, fiind situat în jur de cota 6, unde 7 reprezintă cel mai rău rezultat, iar 1 cel mai bun. În comparație cu țările ECE, potrivit Freedom House,  Republica Moldova se află în topul celor mai corupte state.

Activitatea cotidiană a instituțiilor statului trebuie să se bazeze pe respectarea statului de drept și să fie completate cu măsuri eficiente de combatere a corupției și eforturi pentru creșterea accesului la justiție pentru cetățeni într-o manieră echitabilă. Potrivit Barometrului Opiniei Publice, cel mai înalt nivel al încredere în justiție a fost în anul 2005, fiind aproximativ de 50%. Neîncrederea în justiție a atins cota maximă în anii 2015 și 2016, situându-se la nivelul de 85% și respectiv 86%, în anul 2017 situația s-a îmbunătățit ușor, însă neîncrederea rămâne oricum la unul din cele mai înalte nivele din 2001 până în prezent. Neîncrederea în sistemul justiției generează un nivel scăzut de încredere în stat și instituțiile acesteia, ceea ce duce la un cerc vicios în relația stat și cetățean.

Potrivit Freedom House, indicele independenței justiției reflectă în mare măsură cele prezentate de Barometrul Opiniei Publice. Cel mai bun indice Republica Moldova la înregistrat la începutul măsurărilor, perioada 1999-2003, având un scor de 4, unde 1 este cel mai bun, iar 7 cel mai rău rezultat. Cu mici excepții, tendința a fost continuu de înrăutățire, iar în anul 2017 a atins cel mai slab rezultat, având indicele 5. În comparație cu țările ECE, potrivit Freedom House,  Republica Moldova are unul dintre cel mai slab indice al independenței justiției.

Pe cine afectează

• Subreprezentarea femeile în procesul decizional politic și public - femeile sunt reprezentate la nivel de una din cinci deputați în Parlament sau primare, una din patru în poziția de manageră de companie sau șefă de minister și una din trei consiliere locale. În prezent, nivelul de reprezentare a femeilor în Parlamentul Republicii Moldova, Guvern, autoritățile administrației publice centrale și locale este sub media globală. Femeile sunt în continuare slab reprezentate în organul legislativ și executiv. În 2015, femeile reprezentau 20,7% în Parlamentul Republicii Moldova și 25 % în Guvernul Republicii Moldova. Participarea politică a femeilor în organele reprezentative de nivel local este și mai mică, constituind 18,1%.

• Persoanelor cu dizabilități – au un acces limitat la justiție. Limitele sunt cauzate de capacitățile reduse ale prestatorilor publici de asistență juridică în acordarea asistenței juridice specializate bazate pe drepturile stipulate în Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, pe de o parte, și de imposibilitatea persoanelor cu dizabilități intelectuale sau psiho-sociale lipsite de capacitate juridică de a accesa în mod independent serviciile de asistență juridică. În Republica Moldova aproximativ 4 mii de persoane cu dizabilități sunt lipsite de capacitate juridică. Problemele cu care persoanele cu dizabilități se adresează pentru asistență juridică se referă la: tratament discriminatoriu pe criteriu de dizabilitate; încălcarea dreptului de acces la servicii sociale și de sănătate; încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități de către angajați în instituțiile rezidențiale; încălcarea drepturilor patrimoniale; lipsirea capacității juridice a persoanelor cu dizabilități; violarea dreptului la viața în comunitate (persoane izolate la domiciliu sau instituționalizate în instituții rezidențiale); limitarea dreptului la libertatea de circulație; discriminarea la angajare în câmpul muncii.

• Persoanele cu venituri mici, persoanele cu dizabilități și persoanele în etate – din punct de vedere al accesului la justiție, din cauza distanței până la instanță.

Factorii cauzali

• Politici – politizarea excesivă a instituțiilor statului, în mod special a instituțiilor de drept, ceea ce afectează în mod direct independența puterii judecătorești de cea legislativă și executivă;

• Sistemici– existența a mai multe surse de informare generează în mod direct o informare mai largă a populației și o transparență mai sporită a instituțiilor statului, ceea ce poate influența percepția cetățenilor asupra modului de funcționare a instituțiilor statului. Totodată, salarizarea joasă în cadrul sistemului de administrare publică generează un flux înalt de personal;

• Obiectivi – volumul de lucru al judecătorilor continuă să fie o provocare în realizarea eficientă a actului justiției. Sarcina medie a dosarelor per judecător rămâne a fi la nivel de circa 60 dosare per judecător. Pentru Judecătoria Chișinău rămâne în continuare o sarcină lunară medie a dosarelor per judecător mai înaltă decât în majoritatea instanțelor de drept comun din țară, fiind peste 100 dosare per judecător. Numărul înalt de dosare, în mod special în anumite instanțe, generează în mod direct o eficiență scăzută a instanțelor judecătorești.

• Subiectivi – deși asistăm la o încredere scăzută a cetățenilor în instanțele judecătorești, soluționarea litigiilor pe cale alternativă (extrajudiciară) tot rămân a fi un element tabu și lipsit de popularitate, constituind cale pentru mai puțin de 1 % din numărul total de litigii.

• Consolidarea statutului funcționarului public. Obținerea statutului de funcționar public urmează să devină un obiectiv și o tendință pentru cei din sectorul real. Este necesar ca funcția publică să devină o funcție de elită, cu un stimulent financiar semnificativ, iar fluxul de personal în administrația publică să fie unul extrem de redus ca urmare a lipsei elementelor motivaționale. Totodată, funcționarii publici trebuie să fie motivați pentru a-şi îmbunătăți performanța și de a deveni maxim responsabili.

Teoria schimbării

Calitatea guvernării constituie unul din elementele fundamentale care determină calitatea vieții cetățenilor. O funcționare eficientă a instituțiilor statului, într-un mod transparent și centrate pe cetățean influențează direct asupra încrederii cetățeanului în stat și asupra identificării cu acesta. Rata înaltă a neîncrederii în instituțiile statului și în calitatea actului justiției reduc nivelul investițiilor cetățeanului în dezvoltarea statului. Totodată, administrația publică este necesară a fi eficientă, transparentă și credibilă la toate nivelele, inclusiv la nivel teritorial, unde descentralizarea și activitatea administrației locale trebuie să fie în serviciul cetățeanului. Din perspectiva ciclului de viață calitatea actului de guvernare și actului justiției este, practic, la fel de importantă pentru toate vârstele.

În vederea unei guvernări transparente, eficiente, responsabile și profesioniste, sunt propuse următoarele priorități:

• Valoarea principală a statului trebuie să devină respectul pentru persoană. Întregul sistem de administrare publică centrală sau locală urmează a fi axat și centrat pe creșterea calității vieții oamenilor.

• Apropierea serviciilor statului de om. Instituțiile statului trebuie să consolideze încrederea oamenilor, care vor beneficia, la fiecare etapă a vieții, de servicii publice integrate, oportune şi de calitate care să corespundă necesităților individuale ale persoanelor, inclusiv a persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile ale societății.

• Asigurarea accesibilității serviciilor pentru persoanele cu dizabilități şi vârstnici. Este imperativă înlăturarea barierelor infrastructurale şi informaționale cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Pentru realizarea veritabilă a drepturilor persoanelor cu dizabilități psiho-sociale este necesară abolirea totală a tutelei şi asigurarea serviciilor de sprijin în luarea deciziilor ținând cont de diversitatea, voința şi necesitățile persoanelor cu dizabilități.

• Cadrul instituțional cu privire la prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare față de femei necesită a fi consolidat. Sunt imperative eforturi de integrare a dimensiunii de gen în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice în toate sferele vieții și responsabilizare a autoritățile publice pentru asigurarea veritabilă a egalității de gen.

• Crearea unei administrații publice locale eficiente și în interesul oamenilor. Fragmentarea excesivă a structurii administrativ-teritoriale duce la servicii de o calitate joasă pentru oameni. Este necesar adoptarea unui model pentru structura administrativ-teritorială, astfel încât autoritatea publică locală să devină una eficientă în relațiile cu oamenii.

• Eliminarea factorului uman din procesul de prestare a serviciilor. Este necesar de a fi dezvoltată infrastructura de e-Guvernare, astfel încât cetățenii să interacționeze minim posibil cu factorul uman în procesul de obținere a serviciilor din partea statului. Totodată, trebuie asimilate și utilizare eficient serviciile deja existente în formă electronică.

• Depolitizarea instituțiilor de drept. Pentru a asigura o eficiență înaltă a instanțelor judecătorești și organelor procuraturii este necesară asigurarea independenței acestor instituții și de asigurat condiții optime de muncă pentru reprezentanții organelor de drept.

• Promovarea unui corp de judecători independenți și profesioniști. Pentru a asigura un stat de drept și de a crește încrederea în sistemul judecătoresc trebuie create mecanisme pentru promovarea unor judecători profesioniști și integri.

• Combaterea fenomenului corupției. Trebuie asigurat ca toți actorii implicați în prevenirea, investigarea și judecarea cazurilor de corupție să beneficieze de autonomie și independență, astfel încât să-și poată îndeplini funcțiile corespunzător, fără influența altor actori politici sau administrativi.