Национальная стратегия развития Молдовы до 2030 г.

Image

Обеспечение достойных условий жизни для всех

21 paragrafe / 0 comentarii

Problema

Diminuarea ratei sărăciei din ultima perioada nu s-a transpus și în îmbunătățiri substanțiale a accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice şi condiții de locuit – elemente minime care definesc condițiile de trai. Ponderea populației cu acces la servicii de bază (surse sigure de apă, sistem de canalizare, sisteme moderne de încălzire) rămâne mică. Acces la apeduct rețea publică au 89,7% din populația urbană şi doar 45,1% din populația rurală. Aproximativ 77% din populația urbană are acces la apă caldă (rețea publică sau proprie) şi 29,8% din populația rurală are acces la apă caldă (rețea proprie). Aproximativ 70% din populația din mediul urban are acces la surse moderne de încălzire (încălzire centralizată sau sistem termic propriu), iar 94% din populația rurală se încălzește cu ajutorul sobelor, căminelor, altor tipuri de instalație de încălzire. Gaze din rețea se livrează la 84,7% din gospodăriile urbane, iar în mediul rural acces la gaze din rețea au doar 38,1% din gospodării. Aproximativ 78,2% din gospodăriile urbane au grup sanitar în interiorul locuinței, în mediul rural cifra este de doar 14%. Puține gospodării au acces la instalații de canalizare publică (73,2% urban şi 2,3% rural), şi mai puțini la sistem de canalizare propriu - 17,3% gospodării în mediu urban şi 41,9% în mediul rural. Acces la baie sau duș au 82,7% din gospodăriile din mediul urban şi doar 32,6% din mediul rural. 

Pe cine afectează

  • Populația din mediul rural are acces mai scăzut la utilități. Populația de la sate are un grad mai înalt de dependență de sursele „murdare” de energie, precum lemnul și cărbunele. Folosirea excesivă a lemnului, care la fel produce gaze cu efecte de seră CO2, afectează sănătatea și are impact negativ asupra mediului. Datele mai sugerează că localitățile rurale au acces mai limitat la sursele de energie mai accesibile în urbe (energie termică). Gospodăriile cu vârstnici au cel mai mic acces la apeduct, 57% din gospodăriile cu persoane în etate au acces la apeduct. Această pondere pentru populația generală este de 64% . Gospodăriile cu un adult cu dizabilități au condiții de trai mai proaste în comparație cu populația generală, ponderea gospodăriilor fără apeduct în locuință este mai mare în cazul gospodăriilor în care un membru al familiei are dizabilitate .

  • Gospodăriile conduse de femei au mai mari probleme la plata utilităților comparativ cu populația generală. Ponderea acestora a constituit 29,2% în 2016, comparativ cu 26,1% în rândul populației generale . Gospodăriile cu un adult cu dizabilități nu își permit încălzire suficientă în sezonul rece al anului. De asemenea, gospodăriile în cauză au dificultăți la plata utilităților. Aproximativ 42% din gospodăriile roma se confruntă cu dificultăți la plata utilităților.

  • Din cauza cheltuielilor înalte suportate pentru consumul de energie mai multe categorii de cetățeni se situează sau riscă să nimerească în sărăcie energetică. Cele mai vulnerabile sunt gospodăriile alcătuite dintr-o singură persoană din mediul rural și urban, urmate de pensionari. Aceste grupuri sociale cheltuie între 20-25% pentru cheltuielile de întreținere, dintre care circa 50% sunt direcționate pentru consumul de energie. Cuplurile fără copii și familiile monoparentale din urbe, la fel, se numără printre cele mai defavorizate categorii. Toate aceste grupuri sunt impuse să aleagă între sărăcia energetică sau limitarea consumului de energie, ceea ce poate înrăutăți condițiile de viață.

  • Numărul gospodăriilor de etnie romă care locuiesc în case ruinate sau cartiere sărace este de 3 ori mai mare decât în cazul non-roma. Aproape 15% dintre gospodăriile de etnie romă locuiesc în case de calitate slabă și foarte slabă. Persoanele roma din mediu rural locuiesc în condiții mai precare, comparând cu persoanele roma din mediu urban, aceiași tendință, de altfel, se observă și pentru populația non-roma.

Factorii cauzali

Accesul limitat al oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice şi condiții de locuit este explicat, în ultima instanță, de carențele ce țin de alocarea resurselor private și publice pentru aceste scopuri. ce țin de alocarea resurselor private și publice pentru aceste scopuri.

În ceea ce ține de alocarea resurselor private, problemele de bază sunt insuficiența acestora (nivelul scăzut de venituri, în special a grupurilor vulnerabile) și lipsa motivațiilor oamenilor/companiilor de a investi în aceste domenii, având în vedere că reprezintă bunuri și servicii publice (beneficiile investiției sunt consumate de oameni care nu neapărat au contribuit la investiție).

În ceea ce ține de alocarea resurselor publice, problemele țin de ineficiența și insuficiența acestora. Insuficiența este determinată de constrângerile bugetare: în 2016, 69% din cheltuielile bugetului public național au fost orientate în sectoare sociale (protecția socială, care reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli, învățământ, sănătate, cultură, sport, tineret, culte și odihnă), și doar 12% - pentru gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale, protecția mediului, și servicii în domeniul economiei. Problema respectivă este agravată de nivelul relativ scăzut de descentralizare a finanțelor publice la nivel local, fapt ce limitează capacitatea autorităților publice locale, care sunt cele mai aproape de oameni să răspundă eficient necesităților acestora (cheltuielile din bugetele locale pentru gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale, protecția mediului, și servicii în domeniul economiei, în 2016, au constituit doar 32%, deși cele mai mari necesități în materie de  infrastructura fizică, utilitățile publice şi condiții de locuit sunt observate anume la nivel local). Aceasta afectează, în mod implicit, și eficiența utilizării resurselor publice, din cauza distanței mari dintre factorul decizional de alocare bugetară (nivel central) și necesitatea alocării respective (nivel local). Ineficiența generală a alocării resurselor publice este confirmată de numeroasele încălcări constatate periodic de către Curtea de Conturi. Astfel, conform raportului anual al Curții pentru 2016, au fost constatate erori și abateri care însumează circa 20,8 miliarde lei, care includ: planificarea bugetară, administrarea veniturilor și cheltuielilor bugetare, efectuarea achizițiilor publice, neînregistrarea patrimoniului, organizarea contabilității și raportării financiare.

Teoria schimbării

Condițiile materiale și incluziunea socială sunt factori determinanți ai unei vieți calitative. Condițiile materiale dictează capacitatea persoanelor de a transforma resursele în condiții bune de trai și sunt cele care ne permit estimarea posibilității unei persoane de a avea o calitate mai bună a vieții. Accesul la bunuri şi servicii calitative, la surse sigure de apă, sistem de canalizare, asigurarea surselor de energie (electrică şi termică) direct marchează calitatea vieții. Din perspectiva ciclului de viață, condițiile bune de trai sunt determinante la fiecare etapă a vieții pentru fiecare persoană. Prin urmare, politicile publice trebuie să urmeze aceste obiective în mod prioritar, în particular prin stimularea unei alocări oportune de resurse private și publice în acest sens.

În vederea creșterii alocărilor de resurse private sunt prevăzute următoarele priorități de politici:

  • Creșterea nivelului de venituri ale oamenilor, în special a celor din categoriile vulnerabile, în conformitate cu prioritățile de politici menționate în obiectivul 1.

  • Promovarea unei abordări de reziliență la nivel de individ, familie şi comunitate, prin impulsionarea asigurării bunurilor/recoltei/riscurilor de pierdere a venitului/asigurarea de sănătate; prin stimularea economiilor personale, acces la rețele formale şi neformale de suport.

  • Dezvoltarea mecanismelor de facilitare și stimulare a investițiilor private în bunuri și servicii publice, inclusiv prin co-finanțare, facilități fiscale și alte instrumente motivaționale pentru investitori, cu accent pe încurajarea accesului persoanelor din grupurile vulnerabile.

  • Reducerea incidenței sărăciei energetice, în principal prin realizarea măsurilor care contribuie la reducerea cheltuielilor pentru energie și eficientizarea consumului de energie. Stimularea interesului pentru producția de energie verde, valorificarea altor surse de energie regenerabilă decât biomasa, dar și facilitarea conectării instalațiilor de producție la capacitățile de distribuție existente, sunt cruciale pentru a fortifica sectorul regenerabilelor. Autoritățile publice urmează să asigure o comunicare eficientă cu privire la beneficiile energiei verzi pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și protecția mediului înconjurător.

  • Stimularea creșterii bazei impozabile la nivel local și eficientizarea alocărilor bugetare la nivel local prin efectuarea unei descentralizări administrative și financiare complexe.

În vederea creșterea și eficientizării alocărilor de resurse publice sunt prevăzute următoarele priorități de politici:

  • Eficientizarea administrării fiscale și combaterea economiei informale și evaziunii fiscale care, în paralel cu creșterea veniturilor prevăzută în Obiectivul 1, vor extinde baza impozabilă și vor asigura creșterea veniturilor bugetare.

  • Eficientizarea sistemului de protecție socială (Obiectivul 7) și a cheltuielilor pentru sectoarele sociale, în vederea creșterii alocărilor pentru dezvoltarea infrastructurii, utilităților și condițiilor de trai, cu accent pe oamenii din categoriile vulnerabile.

  • Responsabilizarea factorilor de decizie în procesul alocărilor bugetare la nivel central și local prin creșterea transparenței bugetare și a achizițiilor publice, precum și asigurarea raportării publice periodice în baza programelor bugetare și a strategiilor sectoriale de cheltuieli.

  • Asigurarea consistenței dintre procesul de planificare a politicilor și a procesului de planificare bugetară: alocarea resurselor în baza priorităților de politici, iar raportarea în baza unui cadru monitorizare și evaluare comun.

  • Asigurarea implementării recomandărilor Curții de Conturi.

  • Dezvoltarea rețelei de servicii sociale, de incluziune, reabilitare, recalificare, înlăturare a discriminării pentru toate grupurile vulnerabile.

  • Îmbunătățirea accesului la suport social a grupurilor defavorizate prin oferirea serviciilor relevante, cu distribuție geografică omogenă, considerând necesitățile, oportunitățile și potențialul în mod individual al fiecărui beneficiar.