Национальная стратегия развития Молдовы до 2030 г.

Problema

În pofida diminuării ratei de sărăcie din ultimii ani, nivelul veniturilor în Republica Moldova rămâne cel mai scăzut comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est. Media pentru perioada 2010-2016 a venitului național net ajustat per capita[1] a constituit 2050 dolari SUA, ceea ce constituie doar 75% din nivelul înregistrat de Ucraina, și doar 29% din nivelul înregistrat de România. Astfel, salariul mediu, care constituie principala sursă de venit a populației (42% din total venituri în 2016), constituie doar a cincea parte din media țărilor ECE, la fel ca și productivitatea muncii (conform datelor din 2016)[2]. Drept rezultat, Republica Moldova acumulează deficit al ciclului de viață - în marea parte a vieții, oamenii consumă mai mult decât câștigă[3]. Astfel, anual se acumulează deficite generaționale de zeci de miliarde de lei (36,4 miliarde lei conform celor mai actualizate calcule pentru anul 2014). Acestea pun presiuni pe sistemul de finanțe publice, deoarece o bună parte din deficit este acoperit din transferuri publice. În ultimă instanță, deficitul ciclului de viață pune o presiune mare pe sistemul economic, deoarece generatori de valoare adăugată brută în economie sunt mai puțini față de consumatorii acesteia.