Levandovskaia Tatiana
Email-uri unde vor veni comentariile plasate de utilizatori pentru acest document:
driied@bri.gov.md, brimoldova@bri.gov.md
Biroul Relaţii Interetnice prezintă Guvernului spre aprobare proiectul Hotărîrii „Privind aprobarea Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027”.
Iniţiativa elaborării prezentei Strategii a aparţinut Biroului Relaţii Interetnice şi a fost susţinută de Knut Vollebaek, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, în cadrul vizitei oficiale a acestuia în Republica Moldova în perioada 13-16 martie 2012.
Ţinînd cont de competenţa funcţională, experienţa, formele de activitate şi capacităţile instituţionale, Biroul Relaţii Intertnice a fost desemnat în calitate de instituție-cheie în elaborarea Strategiei şi a benefeciat de sprijin consultativ şi de specialitate din partea Oficiului Înaltului Comisar, fapt confirmat prin scrisoarea Înaltului Comisar către Prim-ministrul Republicii Moldova din 04.10.2012.
Oficiul Înaltului Comisar şi-a asumat finanţarea unui expert naţional, care, în perioada anilor 2013-2015, a sprijinit Biroul Relaţii Intertnice în procesul de elaborare, consultare şi definitivare a proiectului Strategiei.
Elaborarea Strategiei a constituit o prioritate expusă în ultimele Programe de Activitate al Guvernului Republicii Moldova, inclusiv cea aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 01 din 20 ianuarie 2016 şi este în corespundere cu legislaţia naţională şi tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, prevederile documentelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Uniunii Europene. Obiectivele Strategiei reflectă aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova.
În coordonare cu Oficiul Înaltului Comisar şi expertul naţional documentul a fost iniţial întitulat „Strategia de integrare a minorităţilor naţionale a Republicii Moldova”. Proiectul Strategiei cu această denumire a trecut toate etapele de avizare la ministere abilitate şi alte instituţii cointeresate.
În etapă finală de definitivare a documentului conform recomandărilor experţilor Consiliului Europei asupra proiectului prezentate Guvernului Republicii Moldova în luna iunie 2016, documentul a fost redenumit în „Strategia cu privire la diversitatea incluzivă în Republica Moldova”.
Actualmente, în conformitate cu avizul Cancelariei de Stat a republicii Moldova din 31 octombrie 2016 documentul este numit ”Strategia de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027”.
Strategia reprezintă un document-cheie de politici, care stabileşte obiective pe termen lung (11 ani) şi determină modalităţile şi mecanismele naţionale pentru consolidarea concordiei interetnice, dezvoltarea identităţii civice faţă de statul Republica Moldova, asigurarea condiţiilor necesare pentru studierea şi aplicarea limbii de stat de către cetăţenii alolingvi, inclusiv adulţi, promovarea limbilor minorităţilor naţionale, asigurarea accesului minorităţilor naţionale la informaţie şi mass-media în limbile acestora, promovarea diversităţii în societate, participarea la viaţa publică a minorităţilor naţionale şi facilitarea dialogului intercultural.
Strategia are ca scop facilitarea concordiei interetnice, încurajarea diversităţii incluzive a societăţii din Republica Moldova prin integrarea minorităţilor naţionale în diverse sfere ale vieții statului, asigurarea egalitatăţii cetăţenilor indiferent de apartenenţa etnică, culturală, lingvistică etc., respectarea legislaţiei naţionale şi standardelor internaţionale. Documentul intenționează să contribuie la asigurarea drepturilor persoanelor apaținînd minorităților naționale, la consolidarea societăţii şi dezvoltarea armonioasă a relaţiilor interetnice.
În calitate de noţiune centrală a documentului nominalizat, integrarea este percepută ca un proces dinamic reciproc ce implică mai mulţi actori, care facilitează participarea tuturor grupurilor etnice la viaţa politică, socială, culturală şi stimulează un sentiment împărtăşit al apartenenţei civice faţă de statul Republica Moldova.
Documentul trasează principiile directoare pe care se bazează procesul de integrare şi care asigură aplicarea celor mai bune practici internaţionale, care totodată se potrivesc contextului existent în Republica Moldova.
I. Valori şi norme democratice.
II. Sentimentul de apartenenţă civică.
III. Respectarea şi protecţia drepturilor omului.
IV. Supremaţia autoidentificării voluntare.
V. Nediscriminare şi egalitate efectivă.
VI. Unitate în diversitate.
- Identităţi multiple.
- Participare activă, drepturi şi responsabilităţi.
IX. Recunoaşterea rolului unificator al limbii de stat şi a diversităţii lingvistice.
Strategia vizează următoarele domenii prioritare:
- 1. Participare la viaţa publică
Un element esenţial al integrării este dreptul tuturor, inclusiv al persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, de a participa activ în viaţa publică, culturală, socială şi economică. În acest sens, este necesar de a elabora politici specifice care să asigure că toate persoanele beneficiază de şanse egale de participare în diferite sfere de activitate a statului şi în viaţa publică.
- 2. Limba ca mijloc de integrare: politicile privind limba de stat şi limbile minoritare
Una din principalele sarcini ale Strategiei ţine de abordarea eficientă a politicilor cu privire la limbi conform cadrului naţional şi cel internaţional, respectînd pe deplin drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale.
- 3. Dialogul intercultural şi apartenenţa civică la statul Republica Moldova
Dialogul intercultural şi edificarea identităţii civice faţă de statul Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai importante instrumente de consolidare a societăţii.
- 4. Mass-media
Mass-media are un rol deosebit de important în procesul de integrare. În primul rînd, aceasta oferă un mediu virtual în care persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale îşi pot exercita drepturile, inclusiv dreptul de a utiliza limba maternă şi de a dezvolta şi promova cultura. În al doilea rînd, în calitate de instrument de primire şi transmitere a informaţiilor, mass-media este esenţială pentru crearea unui climat favorabil dialogului intercultural şi înţelegerii reciproce, inclusiv prin combaterea stereotipurilor negative, prejudecăţilor şi intoleranţei în societate.
Noţiunile şi abordările care au fost utilizate în Strategie sunt reflectate în: Constituţia Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova Nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa; Recomandarea Nr. 1134 (1990) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale; Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Nr. 1201 (1993); „Liniile directoare Ljubljana privind integrarea societăţilor diverse” adoptate de Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
În scopul coordonării integrate a procesului de planificare strategică şi sectorială în domeniile de intervenţie ale Strategiei, prevederile proiectului au fost corelate cu documentele de politici relevante, cu legislaţia naţională, inclusiv cu Strategia Naţională de Dezvoltare ,,Moldova 2020”.
Strategia, reprezintînd un document intersectorial, va fi transpus în practică gradual. Implementarea Strategiei urmează a fi realizată în baza planurilor de acţiuni aprobate de Guvern, în trei etape:
I etapă: Planul de acţiuni pentru perioada 2017-2020;
II etapă: Planul de acţiuni pentru perioada 2021-2024;
III etapă: Planul de acţiuni pentru perioada 2025-2027.
Aprobarea Strategiei de către Guvernul Republicii Moldova constituie un prim pas al acestui proces. Strategia are rolul unei foi de parcurs, iar elaborarea planurilor de acţiuni pentru perioadele relevante va fi efectuată după aprobarea acestui document prin hotărîrea Guvernului.
Proiectul Hotărîrii de Guvern preconizează că în termen de 2 luni, Biroul Relaţii Interetnice va elabora planul de acţiuni privind implementarea Strategiei pentru anii 2017-2020 în cooperare cu autorităţile administraţiei publice şi societatea civilă.
Metodologia SMART şi detalierea etapelor de implementare a obiectivelor specifice vor fi realizate în planurile de acţiuni de implementare a Strategiei. Planurile de acţiuni vor fi elaborate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 33 din 11 ianuarie 2007 „Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici” şi vor conţine următoarele rubrici (art. 14): a) obiectivele; b) acţiunile practice, întreprinse pentru realizarea obiectivelor stabilite; c) termenele de realizare a acţiunilor; d) costurile aferente implementării; e) responsabilii pentru implementare; f) indicatorii de progres; g) procedurile de raportare şi evaluare.
Finanţarea se va efectua conform alocaţiilor bugetare. De asemenea, vor fi atrase fonduri europene, proiecte şi programe de asistenţă tehnică, granturi, proiecte privind dezvoltarea parteneriatelor public-private, sponsorizări şi alte surse acceptate în condiţiile legii.
Abordarea din perspectiva drepturilor omului a fost un principiu fundamental şi integral în cadrul elaborării şi consultării prezentului document. Din aceste considerente, o atenţie deosebită s-a acordat principiilor de participare, nediscriminare, transparenţă şi egalitate de gen.
Elaborarea Strategiei s-a caracterizat prin consultări ample şi implicarea directă a reprezentanţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale, organizaţiilor neguvernamentale din domeniul media, cercetării, participării civice, educaţiei, protecţiei drepturilor omului; instituţii ale administraţiei publice centrale; reprezentanţi ai administraţiei publice locale, în special în localităţile populate de persoane aparţînînd minorităţilor naţionale; instituţii publice din domeniul cercetării. Procesul de elaborare s-a bazat pe cercetări calitative şi cantitative, fundamentate pe o planificare minuţioasă al acestui proces şi pe atragerea expertizei naţionale şi internaţionale pe domeniile de referinţă a Strategiei.
Etapa premergătoare elaborării proiectului Strategiei a presupus efectuarea măsurilor de ordin analitic şi ştiinţific, care au avut ca rezultat întocmirea unui număr de materiale metodologice fiind de o importanţă crucială pentru întregul proces de elaborare şi implementare ulterioară a documentului dat, cum ar fi:
- Studiu-concept privitor la procesul de integrare și consolidare relațiilor interetnice în Republica Moldova.
Acest studiu a delimitat un set larg de domenii care s-ar putea regăsi într-o asemenea politică, ulterior urmînd o serie de alte cercetări, care au avut rolul de a aprofunda și ajusta anumite priorități.
- Studiu de evaluare a capacităților instituțiilor publice de a elabora și implementa Strategia dată.
În acest sens au fost organizate interviuri de profunzime cu 26 de reprezentanţi a 17 instituţii de stat. Principala sarcină a fost de a determina capacitățile instituțiilor publice de a susține procesul de elaborare a Strategiei.
- Studiu de evaluare a capacităţilor instituţionale ale Biroului Relații Interetnice de a coordona o Strategie de consolidare a relațiilor interetnice.
Studiul a fost realizat prin aplicarea metodelor de cercetare calitative, care au inclus interviuri de profunzime multiple cu membrii Consiliului coordonator al organizaţiilor etnoculturale, observația și analiza documentelor. Principala sarcină a fost de a evalua capacitățile Biroului Relaţii Interetnice de a elabora și coordona Strategia.
- Studiu de evaluare a capacităților societății civile de a susține și implementa Strategia de consolidare relațiilor interetnice.
Studiul a fost realizat în baza metodelor de cercetare calitativă, fiind organizate interviuri de profunzime cu 21 de reprezentanţi ai 20 de organizaţii neguvernamentale (din domeniul cercetării, asociaţii ale minorităţilor naţionale, din domeniul mass-media). Principala sarcină a fost de a determina capacitățile organizațiilor neguvernamentale de a susține procesul de elaborare a Strategiei.
- Chestionar pentru elucidarea principalelor provocări în contextul relațiilor interetnice.
Chestionarul a fost menit să scoată în evidență cele mai stringente provocari în ceea ce privește relațiile interetnice şi a fost completat de circa 500 de persoane – reprezentanţi ai diferitelor grupuri etno-sociale din toate regiunile ţării.
- Recomandările privitor la procesul de elaborare a unei Strategii de integrare și consolidare a relațiilor interetniuce.
Acest document a însumat interviuri de profunzime cu 17 reprezentanți ai instituțiilor de stat și 21 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, însumînd în total un număr de 38 de organizații şi a reflectat recomandările către Guvernul Republicii Moldova privind măsurile necesare dezvoltării Strategiei. Recomandările au vizat modalităţile elaborării şi realizării Strategiei, inclusiv procesele de implementare, coordonare, monitorizare şi evaluare a documentului, calendarul orientativ fiecărei etape de elaborare a proiectului, lista partenerilor potenţiali, principalele aşteptări de la politicile de stat în domeniul integrării etc. Documentul a fost prezentat Guvernului Republicii Moldova spre examinare în iunie 2014.
- Metodologia de elaborare a Strategiei și baza conceptuală a documentului.
În perioada martie – aprilie 2014, în vederea facilitării procesului de elaborare a Strategiei și activității grupului de lucru, a fost creat un document auxiliar care a permis creşterea numărului de participanţi la procesul de redactare a documentului. Sarcina de bază al acestui document a fost să asigure implicarea părţilor interesate în procesul de elaborare și să conțină în sine explicații suficiente care ar permite oricărui actor relevant să participe eficient în acest proces. Metodologia a fost expediată grupurilor de lucru organizate în vederea elaborării Strategiei și altor părți interesate care și-au manifestat dorința de a participa la acest proces. Adițional, documentul a fost consultat separat cu 10 instituţii care reprezintă organizații academice, instituții de stat, organizații neguvernamentale, asociații ale minorităților naționale, organizații internaționale, pentru a colecta propuneri și recomandări în vederea elaborării proiectului Strategiei.
Procesul de elaborare nemijlocită a proiectului Strategiei a inclus următoarele:
- Organizarea activităţii grupurilor de lucru tematice pentru elaborarea Strategiei;
- Organizarea unui seminar-prezentare privitor la Liniile Directoare Ljubljana privind Integrarea Societăţilor Diverse;
- Avizarea documentului la ministere şi alte instituţii abilitate; definitivarea textului acestuia conform propunerilor parvenite.
Totodată, conform celor menţionate anterior, graţie suportului oferit de Înaltul Comisar, la exerciţiul de elaborare a textului Strategiei a participat un grup de experţi internaţionali. Acest grup a fost format din 4 persoane notorii cu o vastă experienţă pe cele 4 domenii de acţiune a Strategiei (participare civică, educaţie, limbă şi mass-media). Din grup au facut parte:
- Ilze Brands Kehris – ex-director al Oficiului Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, cu experiență vastă în domeniul drepturilor omului și protecției minorităților naționale. Dna Brands Kehris a fost liderul echipei de experți internaționali pentru elaborarea Strategiei de Integrare a Minorităților Naționale pentru Republica Moldova.
- Francesco Palermo – actualul președinte al Consiliului Consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, expert cu experiență academică și activitate internațională în cadrul OSCE și Consiliului Europei. În cadrul grupului de lucru, dl Palermo s-a axat pe domeniul educației.
- Alex Riemersma – lector și cercetător în cadrul Academiei Fryske din Ljouwert, Olanda, cu experiență vastă în domeniul politicilor cu referire la minoritățile naționale. În procesul de elaborare a Strategiei de Integrare, dl Riemersma s-a axat pe politicile lingvistice.
- Sarah Broughton Micova – expert OSCE în domeniul mass-media.
În scopul definitivării proiectului documentului, în perioada 22-24 septembrie 2014, acest grup de experţi internaţionali s-a aflat în vizită în Republica Moldova. Contribuţia experţilor naţionali a avut ca rezultat armonizarea principiilor directoare care fundamentează proiectul Strategiei conform standardelor europene şi bunelor practici internaţionale în domeniul respectiv.
Proiectul documentului a parcurs două etape de avizare la ministere şi alte instituţii abilitate: în perioada iunie-august 2015 şi martie-aprilie 2016, fiind modificat ţinîndu-se seama cu precădere de obiecţiile şi propunerile parvenite. La procedura de avizare au participat: Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Biroul Naţional de Statistică, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, Oficiul Avocatului Poporului, IPNA Compania ,,Teleradio-Moldova” şi alte autorităţi şi instituţii interesate.
În luna decembrie 2015, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, proiectul Strategiei a fost expediat în adresa Consiliului Europei în scopul obţinerii expertizei. După cum s-a menționat mai sus, Opinia referitoare la document formulată de Directoratul pentru demnitatea umană și egalitate al Departamentului antidiscriminare al CoE, a parvenit în luna iunie 2016. Proiectul Strategiei a fost ajustat în mod minuţios şi adecvat în conformitate cu recomandările experţilor CoE.
Totodată, cu scopul consolidării opiniei publice şi asigurării transparenţei decizionale, proiectul Strategiei a fost plasat pe paginile web: www.particip.gov.md; www.bri.gov.md şi s-a discutat pe larg în cadrul şedinţelor Consiliului coordonator al organizaţiilor etnoculturale de pe lîngă Biroul Relaţii Interetnice. Membrii Consiliului Coordonator au susţinut proiectul Strategiei şi au recomandat prezentarea acestuia Guvernului spre aprobare.