(8) Комментарии

06-2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase, potrivit căruia proiectele se supun verificării.
Având în vedere că Analiza vorbește despre un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și social al industriei extractive, ridică semne de întrebare introducerea în proiectul noului Cod al Subsolului a faptului că va fi permisă depozitarea substanţelor periculoase în subsol, se propune excluderea acestei prevederi din cauza că în structura geologică a Republicii Moldova participă rocile de calcar care au o structură poroasă și au o tendință de degradare ceea ce poate genera poluarea mediului înconjurător în cazul depozitării în acestea a substanțelor periculoase.
Astfel analiza selectivă a prevederilor proiectului noului Cod al Subsolului, care potrivit Analizei impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative reprezintă documentul de bază în domeniul utilizării subsolului, permite a face concluzia privind necesitatea perfecționării documentului, care va fi posibilă prin crearea unui grup de lucru ce va include experți-geologi, specialiști în domeniul geodeziei și cartografiei, specialiști în domeniul exploatării substanțelor minerale, reprezentanți ai comunității științifice etc.
Ținându-se cont de faptul că noul Cod al Subsolului conturează politica pe termen lung a Republicii Moldova în domeniul utilizării subsolului, termenele de consultări publice pe marginea documentului trebuie să fie optimali și să ofere suficient timp pentru analiza prevederilor acestuia.



Cu respect,
Președintele APÎDM Alexandr Petlevoi

Limitarea termenului, poate crea situația în care agentul economic timp de 20 ani va exploata doar sectoarele cele mai valoroase din punct de vedere al proprietăților fizico-mecanice, iar apoi își va înceta activitatea , lăsând fără a fi exploatate sectoarele ce se află în condiții geologico-miniere complicate.
Confuzie creează și cerințele față de conținutul proiectului tehnologic, expuse în art.46 din proiectul noului Cod al Subsolului. Acestea nu au nici o atribuție față de conținutul proiectului tehnologic, ci determină conținutul proiectului perimetrului de exploatare, iar pe de altă parte capitolul VII din proiectul noului Cod al Subsolului în art. 58 stipulează ce va prevedea un proiect tehnologic.
Totodată art.48 din proiectul noul Cod al Subsolului nu concretizează cine coordonează proiectul perimetrului de exploatare, care este organul responsabil de coordonare, care este scopul elaborării proiectului perimetrului de exploatare și dacă este obligatoriu pentru elaborarea proiectului tehnologic de exploatare a zăcământului.
În același timp, cerința potrivit căreia proiectele de exploatare a zăcământului vor fi supuse expertizei tehnice ( art.57 al.3) din proiectul noului Cod al Subsolului), contravine cu prevederile art.12 din Legea Nr. 151 din 09-

special în ceea ce priveşte calitatea solului, viaţa sălbatică, habitatele naturale, sistemele hidrologice, peisajul şi posibilităţile de utilizare corespunzătoare, din ce rezultă că reabilitării vor fi supuse terenurile aflate sub haldele de steril și instalațiile tehnologice, și nu toate terenurile afectate în procesul de exploatare a zăcământului. Noțiunile de recultivare și post-recultivare din proiectul Codului Subsolului nu se regăsesc în art.1 ceea ce poate duce la interpretări diferite ale acestor noțiuni.
Lipsește argumentarea privind determinarea duratei de folosire a subsolului ( art.9 proiectul noului Cod al Subsolului). Termenul de exploatare a zăcământului este determinat de proiectul tehnologic ținându-se cont de programul de producere, determinat de agentul economic, care este luată drept bază pentru proiectare. Termenul de exploatare a zăcământului depinde de diverși factori, inclusiv celor de forță majoră. Nu este clar ce criterii au fost utilizate la stabilirea termenului de 20 ani. Prelungirea termenului pentru perioade ce nu depășesc 5 ani duce nu la facilitarea obținerii actului permisiv, ci din contra la complicarea obținerii. Nu este reglementată procedura și lista actelor prezentate organului emitent pentru prelungirea autorizației.
Limitarea termenului de folosire a exploatațiilor miniere poate duce la faptul imposibilității proiectării utilizării golurilor miniere pentru o perspectivă de durată ( spre exemplu pentru depozitarea deșeurilor solide).

În Analiză nu se ține cont de faptul că agenții economici nu au acces direct la documentația geologică primară, care este păstrată în Fondul de stat de informații privind subsolul, iar transformarea coordonatelor din sistemul convențional în sistemul MOLDREF-99 a proiectelor perimetrelor miniere și proiectelor tehnologice este posibilă doar după transformarea în sistemul MOLDREF-99 a tuturor materialelor grafice din dările de seamă geologice care se păstrează în Fondul de stat de informații privind subsolul. Dacă această sarcină se pune pe seama agentului economic, atunci o astfel de obligație trebuie stipulată într-un act legislativ corespunzător, iar procedura realizării acestor lucrări trebuie reglementată printr-un regulament sau instrucțiune.
Ținându-se seama de faptul că unul din obiectivele expus în Analiză este revizuirea Codului Subsolului actual pentru a elimina toate aspecte contradictorii și confuze , menționăm că unele prevederi din proiectul noului Cod al Subsolului la fel sunt confuze și contradictorii.
Astfel în art.1 Noţiuni de bază şi definiţii, termenul de reabilitare presupune - tratarea terenului afectat de o instalaţie de gestionare a deşeurilor extractive astfel încât starea acestuia sa fie readusă la un nivel satisfăcător, în

Or, cu excepția cazurilor autorităților locale orășenești și municipale, APL-urile sătești și comunale practic nu dispun de specialiști care ar putea examina problema oportunității elaborării și adoptării unei decizii, în sensul solicitat de proiectul Codului Subsolului. De asemenea, e greu de presupus că în componența consiliilor locale intră specialiști ce dețin cunoștințe în domeniul utilizării subsolului. Totodată obținerea unei decizii depinde de așa factori ca periodicitatea convocării ședinței unui consiliu local, includerea sau excluderea de pe ordinea de zi a chestiunii, situației în care majoritatea se abține de la vot, etc. factori ce pot face ca adoptarea deciziei să dureze luni și ani în șir, ceea ce categoric nu contribuie la optimizarea procesului de atribuire a sectoarelor de subsol în folosință.
Referitor la pct.5 din Analiză ”Responsabilizarea beneficiarilor subsolului care dețin acte desuete (cu coordonate convenționale)” și anume necesitatea reperfectării proiectului perimetrului minier de către beneficiarii subsolului care dețin acte desuete prin transformarea coordonatelor din sistemul de coordonate convențional în sistemul de coordonate MOLDREF-99 deoarece acest aspect creează impedimente în procesul de control geologic și supraveghere minieră.
Procedura realizării acestui obiectiv nu este indicată în Metodologie, iar termenul pentru această reperfectare nu este reglementat de proiectul noului Cod al Subsolului, or art.4 din proiectul noului Cod al Subsolului nu se referă la această necesitate.

Nu este clar criteriul în baza căruia a fost introdusă cerința privind obținerea unei decizii din partea consiliului local pentru dreptul de cercetare geologică a subsolului , care va avea loc pe terenurile ce aparțin agentului economic, fapt ce va fi confirmat prin actele corespunzătoare , sau care vor avea loc pe terenurile proprietarii cărora și-au dat acordul pentru cercetare, atât în primul cât și în al doilea caz, documentele confirmative urmând a fi prezentate instituției de stat corespunzătoare.
Totodată, spre exemplu art.27 din proiectul noului Codului Subsolului prevede obligativitatea obținerii deciziei consiliului local pentru obținerea autorizației pentru cercetarea geologică a subsolului în scopul organizării obiectivelor geologice protejate. Acest lucru este contrar prevederilor Legii Nr. 1538 din 25-02-1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care reglementează competențele organelor administrației publice centrale și locale.
Una din prevederile Analizei argumentează necesitatea introducerii obținerii Autorizației pentru folosirea subsolului cu scopul de a simplifica și optimiza toate procesele de atribuire a sectoarelor de subsol în folosință. Totuși includerea în actele necesare prezentării organului emitent, a deciziei consiliului local contravine acestei idei

În articolele respective una din condițiile obținerii autorizației, este prezentarea Agenției de Mediu a deciziei consiliului local cu privire la permisiunea efectuării lucrărilor cu ulterioara exploatare.
Considerăm această cerință ca una ce contravine principiului simplificării obținerii de documente necesare, anunțate de prezenta Metodologie.
Or, potrivit art. 10 din proiectul noului Codului Subsolului
Participanți în procesul de administrare de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului sunt:
a) Guvernul;
b) Ministerul Mediului;
c) Agenția de Mediu;
d) Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Iar prevederile art.15, lit.e) Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului din proiectul Codului Subsolului vin în contradicție cu prevederile art.10.
Or, administrația publică locală nu poate participa în calitate de administrator al folosirii și protecției subsolului, în consecință consiliile locale nu por reglementa permisiunea sau interzicerea folosirii subsolului, planificate de agentul economic în limitele terenurilor asupra cărora deține dreptul de proprietate sau folosință. Acest fapt putând genera litigii și ulterioare condamnări la CtEDO pe motivul încălcării dreptului de proprietate.

În contextul anunțului privind inițierea consultărilor publice asupra analizei impactului de reglementare la proiectul de lege cu privire la modificarea Codului Subsolului nr. 3/2009 în redacție nouă, Asociația Patronală a Întreprinderilor din Domeniul Minier constată următoarele:
În Analiza impactului se argumentează necesitatea elaborării unui nou Cod al Subsolului. Metodologia totodată determină scopul - asigurarea accesului transparent la resurse, utilizarea eficientă a acestora în conformitate cu interesele publice și respectarea normelor de protecție a mediului. Pentru atingerea acestui scop toate procesele pe durata întregului ciclu de exploatare a resurselor minerale trebuie să aibă loc transparent și în baza principiului unei participări cât mai largi, pentru ce este necesară elaborarea unui fundament normativ corespunzător. Astfel în Analiză se indică că pentru desfășurarea genului de activitate privind cercetarea și exploatarea s-a introdus obținerea autorizațiilor pentru folosirea subsolului. Cum rezultă din analiza impactului documentul de bază pentru obținerea dreptului de folosință a subsolului îl reprezintă autorizația, eliberată conform prevederilor proiectului Codului Subsolului.
Aceste prevederi se conțin în art. 22, 23, 24, 26, 27, 39 al.3), 40 al.3), 41 al.3) 43 al.2) 46 al.3) din proiectul noului Cod al Subsolului.