REGLEMENTARE TEHNICĂ
„CRITERII DE PLANIFICARE ŞI COORDONARE ALE FRECVENŢELOR RADIO DIN SERVICIUL FIX ŞI MOBIL ÎN BANDA 29,7 MHz-3 GHz”
RT 3837070-006.
- 1. DOMENIUL DE APLICARE
Elaborarea Reglementării Tehnice „Criterii de planificare şi cordonare ale frecvenţelor radio din serviciul fix şi mobil în banda 29,7 MHz-3 GHz”” (ulterior- RT) sa efectuat cu scopul armonizării utilizării spectrului de frecvenţe radio în sectorul civil al Republicii Moldova cu utilizarea europeană .
RT stabileşte criterile de planificare şi cordonare ale frecvenţelor radioelectrice în serviciul de radiocomunicaţii fix şi mobil în banda 29,7 MHz-3 GHz.
Serviciile Fix şi Mobil Terestru guvernamentale nu vor fi puse sub incidenţa dispoziţiilor prezentei RT.
2. TERMINOLOGIE
Perturbaţii prejudiciabile - este considerată ca perturbaţie prejudiciabilă orice emisie care cauzează degradări serioase în calitatea traficului unui serviciu de radiocomunicaţii, sau care în mod repetat perturbă sau întrerupe acel serviciu prin depăşirea nivelului maxim admisibil pentru câmpul perturbator, specificat pentru Serviciul Mobil Terestru în Anexa 1, sau în cazul Serviciului Fix, prin depăşirea pragului degradării maxime admisibile specificat în Anexa 2.
Administraţie afectată - prin Administraţie afectată se înţelege orice Administraţie ce deţine staţii radioelectrice susceptibile de a fi deranjate de perturbaţii prejudiciabile, cauzate de utilizarea planificată a unei frecvenţe, sau deţine staţii radioelectrice care pot cauza perturbaţii prejudiciabile unei staţii de recepţie planificate a Administraţiei care a făcut solicitarea.
3. CRITERII DE CALCUL ŞI PLANIFICARE ALE FRECVENŢELOR
3.1. Determinarea nivelului de câmp perturbator pentru Serviciul Mobil Terestru
1 Generalităţi
1.1 Nivelul câmpului perturbator pentru Serviciul Mobil Terestru se determină prin metodă de calcul, care corespunde Recomandărilor ITU-R P.1546 şi ţine cont de aspecte ale coordonării de frecvenţe.
1.2 Dacă nu există nici un obstacol în prima zonă Fresnel atunci nivelul de câmp va fi calculat utilizând atenuarea de spaţiu liber. Formulele pentru calculul zonei Fresnel şi nivelului de câmp în spaţiul liber sunt date în Apendicele 1.
1.3 Nivelul câmpului perturbator în punctul de recepţie este determinat cu ajutorul curbelor de propagare.
Pentru semnale cu un raport emisie / non-emisie mai mic de 1:10 şi un timp de repetiţie a ciclului depăşind 30 de secunde, se vor aplica curbele pentru 10% din timp (fără purtătoare continuă). În celelalte cazuri se vor utiliza curbele ce corespund 1% din timp (cu purtătoare continuă).
1.4 Pentru sistemele armonizate care utilizează spectrul armonizat vor fi folosite doar 10% din timp.
2. Consideraţii pentru diferite situaţii de producere a perturbaţiilor
În practică, diferitele situaţii de producere a perturbaţiilor vor necesita diferite metode de calcul.
2.1 O staţie de bază sau o staţie fixă cauzează perturbaţii unei alte staţii de bază sau unei staţii fixe
Pentru a proteja staţia de bază sau staţia fixă de o nouă staţie ce urmează a fi instalată în ţara vecină, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în punctul de amplasare a staţiei radioelectrice afectate.
2.2 O staţie de bază sau o staţie fixă cauzează perturbaţii unei staţii mobile
Pentru a proteja staţiile mobile de o staţie de bază sau o staţie fixă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat în cel mai apropiat punct al marginii zonei de operare a staţiilor mobile.
2.3 O staţie mobilă cauzează perturbaţii unei alte staţii mobile
Pentru a proteja staţiile mobile una în raport cu alta, nivelul de câmp perturbator ce trebuie determinat va fi calculat prin intermediul lungimii traseului de propagare dintre cele mai apropiate puncte faţă de marginile zonelor de operare ale staţiilor mobile.
2.4 O staţie mobilă cauzează perturbaţii unei staţii de bază sau unei staţii fixe
Pentru a proteja o staţie de bază sau o staţie fixă de o staţie mobilă, nivelul de câmp perturbator va fi determinat la nivelul marginii zonei de operare a staţiei mobile, cea mai apropiată de amplasamentul staţiei de bază sau al staţiei fixe afectate.
2.5 Amplasare presupusă a staţiei mobile
Ca o excepţie la dispoziţiile din paragrafele 2.2, 2.3 şi 2.4, sunt cazurile în care operarea unei staţii mobile dintr-un anumit loc cauzează / suferă de un nivel de câmp perturbator superior celui din locuri situate la marginea zonei de operare, caz pentru care se va lua ca bază de calcul locul de operare în cauză.
Ca excepţie la dispoziţiile 2.2, 2.3 şi 2.4, în cazul în care raza zonei de operare este intersectată de linia de frontieră în direcţia staţiei afectate, poziţia staţiei mobile este limitată la linia de frontieră.
3. Factori ce trebuie luaţi în considerare
Precizia în determinarea nivelului de câmp perturbator în punctul de recepţie depinde într-o mare măsură de măsură depinde de condiţiile “de facto” de-a lungul traseului de propagare şi de caracteristicile tehnice ale staţiei de emisie şi de recepţie. Precizia de calcul al nivelului de câmp creşte în măsura în care se ţine seama de condiţiile specifice.
În vederea asigurării reciprocităţii caluclelor de-a lungul traseului de propagare pentru teren înclinat, profilul utilizat pentru calculele ulterioare va avea la bază linia ce uneşte înălţimile de teren ale amplasamentelor de emisie şi recepţie.
Interdependenţa dintre parametri q şi h1 este rezumată în următorul tabel. Corecţia Dh este luată în considerare pentru toate cazurile, pentru factorul de corecţie în funcţie de unghiul de degajare se vor aplica numai valori negative.
heff Tx |
Heff Rx |
Utilizează qTx |
Utilizează qRx |
h1 |
≥3m |
≥3m |
Y |
Y |
h1 = heff Tx * heff Rx / 10m |
≥3m |
<3m |
Y |
Y |
h1 = heff Tx * 0.3 |
<3m |
≥3m |
Y |
Y |
h1 = heff Rx * 0.3 |
<3m |
<3m |
Y |
Y |
h1 = 1m |
ML |
≥3m |
N |
Y |
h1 = hm * heff Rx / 10m |
ML |
<3m |
N |
Y |
h1 = hm * 0.3 |
≥3m |
ML |
Y |
N |
h1 = hm * heff Tx / 10m |
<3m |
ML |
Y |
N |
h1 = hm * 0.3 |
ML |
ML |
N |
N |
h1 = hm Tx * hm Rx / 10m |
≥3m |
Linie de coordonare |
Y |
N |
h1 = heff Tx * h2 / 10m |
<3m |
Linie de coordonare |
Y |
N |
h1 = h2 * 0.3 |
ML |
Linie de coordonare |
N |
N |
h1 = hm * h2 / 10m |
unde |
q Tx |
Unghiul de degajare la nivelul amplasamentului emiţătorului[1] |
|
q Rx |
Unghiul de degajare la nivelul amplasamentului receptorului1 |
|
h1 |
înălţimile efective ale antenei pentru curbele din Anexa 3 |
|
heff Tx |
Înălţimea efectivă a antenei de emisie |
|
heff Rx |
Înălţimea efectivă a antenei de recepţie |
|
h2 |
Înălţimea antenei de recepţie |
|
ML |
Staţie mobilă (4D > 0) |
hm rezultă din valoarea de câştig a înălţimii antenei mobile. Dacă lipseşte sau este sub 3 m se consideră 3 m.
Valoarea lui h1 este determinată prin utilizarea tabelului anterior. Procesul de interpolare şi extrapolare este prezentat în Apendicele 2.
Următorii factori vor fi luaţi în considerare:
3.1 Unghiul de degajare a terenului
Dacă terenul dintre staţia de emisie şi locul de recepţie este caracterizat de denivelări, nivelul de câmp perturbator determinat pentru locul de recepţie va fi corectat. Unghiul de degajare va fi determinat pentru o distanţă maximă de 16 km (vezi Apendicele 4). Factorii de corecţie pentru diferite unghiuri de degajare sunt indicate în Apendicele 4 pentru un domeniu cuprins între 0° şi +40°.
Dacă distanţa dintre emiţător şi receptor este mai mică decât 16 km, atunci factorul de corecţie al unghiului de degajare este calculat prin formula:
D = D (d) * d / 16
D (d): |
Factorul de corecţie datorat unghiului de degajare calculat pentru distanţa dintre emiţător şi receptor |
D : |
Factorul de corecţie datorită unghiului de degajare |
d : |
Distanţa dintre emiţător şi receptor |
3.2 Înălţimea eficientă a antenei
Înălţimea eficientă a unei antene heff este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pe o distanţă cuprinsă între 1 şi 15 km din punctul de pornire pe direcţia punctului final:
heff = hn - hm
Unde |
heff = |
Înălţimea eficientă a antenei în metri |
|
Hn = |
Înălţimea fizică a antenei deasupra nivelului mării în metri |
|
Hm = |
Înălţimea medie a terenului în metri |
d/15 d>=15
d< 15
Înălţimea medie a terenului hm este calculată prin intermediul următoarei formule:
Pentru hi, înălţimea la (1000 + i * 100) metri din punctul de plecare pe direcţia punctului final luat în considerare.
Dacă lungimea traseului dintre punctul de plecare şi punctul final este mai mică de 15 km, atunci se vor lua în considerare numai eşantioanele de înălţime de la d/15.
3.2.1 Înălţimea eficientă a antenei de emisie
Înălţimea eficientă a antenei de emisie (h eff Tx) este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la emiţător pe direcţia punctului de recepţie.
Înălţimea eficientă a antenei de emisie trebuie luată în considerare pentru calculul luii h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).
3.2.2 Înălţimea eficientă a antenei de recepţie
Înălţimea eficientă a antenei de recepţie (h eff Rx) este definită ca înălţimea deasupra nivelului mediu al terenului pentru domeniul definit la paragraful 3.2 de la receptor pe direcţia punctului de emisie.
Înălţimea echivalentă a antenei de recepţie trebuie luată în considerare pentru calculul lui h1 (conform cu tabelul din paragraful 3).
3.3 Denivelarea terenului Dh
Denivelarea terenului este definită după cum urmează, depinzând de distanţa d dintre emiţător şi receptor. Factorii de corecţie pentru denivelarea terenului nu vor fi aplicaţi pentru căile de propagare maritimă.
Pentru d < 10 km:
Pentru distanţe mai mici de 10 km nu se va lua în considerare denivelarea terenului
Pentru 10 km = d = 50 km:
d1 = 4,5 km
d4 = d - 4,5 km
Pentru d > 50 km:
Denivelarea terenului Dh este definită ca diferenţa dintre înălţimile ce depăşesc cu 10 % şi respectiv 90 % înălţimile terenului măsurate pe o distanţă cuprinsă între 4,5 km şi 25 km precum şi între d - 25 km şi d - 4,5 km de la emiţător pe direcţia punctului de recepţie.
d1 = 4,5 km
d2 = 25 km
d3 =d - 25 km
d4 = d - 4,5 km
Curbele de propagare pentru traseele de propagare terestre sunt bazate pe Dh = 50 m. Dacă mărimea denivelării terenului este diferită de Dh = 50 m, atunci vor trebui aplicaţi factori de corecţie pentru nivelurile de câmp perturbator deduse din curbele de propagare. Factorii de corecţie corespunzători sunt daţi în Apendicele 3. Dacă distanţa dintre emiţător şi receptor este mai mare de 200 km, atunci se va utiliza valoarea pentru d = 200 km.
3.4 Factorul de corecţie pentru frecvenţe
Curbele de propagare, corecţiile privind unghiul de degajare şi denivelarea terenului se aplică doar pentru frecvenţele de 100 MHz, 600 MHz şi 2 GHz. Pentru alte frecvenţe, sunt necesare inter- sau extrapolările în conformitate cu Apendicele 2.
3.5 Diagrama antenei
Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate ca antene pentru emisie pentru o staţie fixă sau pentru o staţie de bază care provoacă perturbaţii, atunci aceşti factori vor fi luaţi în considerare pentru determinarea nivelului de câmp de perturbaţie. În cazul antenelor directive, unghiul de orientare este considerat în sensul acelor de ceasornic.
Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate pentru recepţie, atunci câştigul antenei de recepţie pe direcţia emisiei perturbatoare va fi dedusă din nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator.
Anexa 6 conţine diagramele mai multor antene directive tipice. Aceste diagrame vor fi utilizate pentru a deduce scăderea puterii maxime aparent radiate relativ la punctul de recepţie, sau reducerea semnalului perturbator la receptor.
3.6 Propagarea pe trasee mixte
Atunci când traseele de propagare traversează zone cu caracteristici diferite de propagare, se va utiliza următoarea metodă, care ţine cont de caracteristicile diferitelor părţi ale traseului:
a) În cazul unui procentaj de timp < 10%, se va utiliza următoarea procedură pentru calculul nivelului de câmp pentru traseele ce trec dintr-o zonă terestră într-o zonă maritimă:
Em,t = El,t + A (Es,t – El,t)
unde |
Em,t |
Nivelul de câmp pentru trasee mixte pentru t% din timp |
|
El,t |
Nivelul de câmp pentru un traseu terestru de lungime egală cu cea a traseului mixt pentru t% din timp |
|
Es,t |
Nivelul de câmp pentru un traseu maritim de lungime egală cu cea a traseului mixt pentru t% din timp |
|
A |
Factorul de interpolare aşa cum este dat în figură |
b) La un procentaj de timp > 10%, se va utiliza următoarea procedură:
Unde: |
Em,t |
Nivelul de câmp pentru un traseu de propagare mixt pentru t% din timp |
|
Ei,t |
Nivelul de câmp pentru un traseu terestru de lungime egală cu cea a traseului mixt pentru t% din timp |
|
Di |
Lungimea traseului în zona i şi |
|
DT |
Lungimea întregului traseu. |
Apendicele 1 la la Compartimentul 3.1
Figura 1. Zona Fresnel
Calcularea primei zone Fresnel:
Zona Fresnel |
|
l reprezintă lungimea de undă. Alte simboluri sunt descrise în Figura 1. Toate valorile trebuie să fie completate în formule în unităţi de bază (traseele în metri, frecvenţa f în Hertz-i).
Calcularea nivelului de câmp pentru spaţiul liber
Unde: (d în km) |
|
Apendicele 2 la la Compartimentul 3.1
- 1. Inter- sau extrapolarea nivelului de câmp în conformitate cu h1
10m≤ h1≤3000m
Dacă h1 are exact una dintre valorile 10, 20, 37,5, 75, 150, 300, 600 sau 1200 m nivelul de câmp poate fi citit direct din curbele de la Anexa 3. Altfel, nivelul de câmp trebuie inter- sau extrapolat conform cu următoarea formulă:
E = Einf + (Esup-Einf)log(h1 /hinf) / log (hsup / hinf)
Unde:
hinf: 600 m dacă h1 > 1200 m, altfel înălţimea nominală efectivă cea mai apropiată este sub h1
hsup 1200 m dacă h1 > 1200 m, altfel înălţimea nominală efectivă cea mai apropiată depăşeşte h1
Einf valoarea nivelului de câmp pentru hinf la distanţa cerută
Esup valoarea nivelului de câmp pentru Esup la distanţa cerută
h1 este limitat la 3000 m, iar nivelul de câmp este limitat la valoarea nivelului de câmp pentru spaţiul liber.
0 m≤ h1≤10 m
Procedeul de extrapolare a nivelului de câmp la distanţa cerută d [km], unde h1 are valori cuprinse între 0 şi 10 m este bazat pe distanţele în km până la orizont fără a lua în considerare denivelarile pământului, scrise ca unde h este valoarea cerută pentru înălţimea antenei h1 în metri.
Pentru d< dH (h1) nivelul câmpului este dat de curba pentru înălţimea de 10 metri la distanţa orizontului plus ∆E, unde ∆E reprezintă diferenţa dintre nivelul de câmp pentru curba pentru înălţimea de 10 m la distanţele d şi h1 până la orizont.
Pentru d≥ dH (h1) nivelul de câmp este dat de curba pentru înălţimea de 10 m la distanţa ∆E dincolo de orizont, unde ∆E reprezintă diferenţa dintre d şi h1 distanţa până la orizont.
Aceasta poate fi exprimată prin următoarea formulă unde E10(d) reprezintă nivelul de câmp exprimat în dBµV/m pentru curba corespunzătoare înălţimii de 10 m la o distanţă d [km]:
E = E10(dH(10)) + E10(d) – E10(dH(h1)) dBµV/m d < dH(h1)
E = E10(dH(10) + d – dH(h1)) dBµV/m d ≥dH(h1)
Dacă ultima ecuaţie dH(10)) + d - (dH(h1) depăşeşte 1000 km, chiar şi dacă d ≤ 1000 km, E10 se poate deduce din extrapolarea liniară pentru logaritmul funcţie de distanţă al curbei, din:
E10 =Einf + (Esup-Einf) log(d / Dinf) / log(Dsup / Dinf)
Unde:
Dinf: penultima distanţă din tabel [km]
Dsup ultima distanţă din tabel [km]
Einf valoarea nivelului de câmppentru penultima distanţă din tabel [m]
Esup valoarea nivelului de câmppentru ultima distanţă din tabel [m]
- 2. Interpolarea nivelului de câmp ca funcţie a distanţei
Figura din Anexa 3 indică nivelul de câmp reprezentat în funcţie de distanţa d [km] cu valori cuprinse între 1 şi 1000 km. Interpolarea distanţei nu este necesară dacă nivelul de câmp poate fi stabilit direct din aceste grafice. Pentru valori intermediare ale d, interpolarea se realizează conform cu următoarea formulă:
E = Einf + (Esup-Einf)log(d / d1) / log (dsup / dinf) dBµV/m
Unde:
d: distanţa pentru care este necesară predicţia
dinf: cea mai apropiată distanţă din tabel mai mică decât d
dsup cea mai apropiată distanţă din tabel mai mare decât d
Einf valoarea nivelului de câmppentru dinf
Esup valoarea nivelului de câmppentru dsup
Atunci când d < 1 km, ar trebui calculată valoarea nivelului de câmp pentru spaţiul liber.
- 3. Inter- sau extrapolarea nivelului de câmp ca funcţie de frecvenţă
Valorile nivelului de câmp pentru o frecvenţă dată trebuie interpolate între valorile pentru frecvenţa nominală-100, 600 şi 2000 MHz. Pentru frecvenţe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două frecvenţe nominale.
Formula utilizată este:
E = Einf + (Esup-Einf)log(f / finf) / log (fsup / finf) dBµV/m
Unde:
f: frecvenţa pentru care este necesară predicţia [MHz]
finf: o frecvenţă nominală mai mică (100 MHz dacă f < 100 Mhz, 600 MHz dacă f > 2000 MHz)
fsup o frecvenţă nominală mai mare (600 MHz dacă f < 100 Mhz, 2000 MHz dacă f > 2000 MHz)
Einf valoarea nivelului de câmppentru finf
Esup valoarea nivelului de câmppentru fsup
Apendicele 3 la la Compartimentul 3.1
Curbele pentru factorul de corecţie a atenuării
Apendicele 3 include curbele pentru factorul de corecţie în funcţie de denivelările de teren ∆h pentru frecvenţe de 100 MHz (figura 2), 600 MHz (figura 3) şi 2000 MHz (figura 4).
Figura 2. Curbele pentru factorul de corecţie la 100 MHz
Figura 3. Curbele pentru factorul de corecţie la 600 MHz
Figura 4. Curbele factorului de corecţie pentru 2000 MHz
Valoarea factorilor de corecţie în funcţie de ∆h [dB]
100 MHz |
600 MHz |
2000 MHz |
||||
∆h [m] |
50 km |
200 km |
50 km |
200 km |
50 km |
200 km |
10 |
-7.0 |
-3.0 |
-10.0 |
-5.0 |
-10.0 |
-5.0 |
20 |
-4.0 |
-2.0 |
-6.0 |
-3.0 |
-6.0 |
-3.0 |
30 |
-2.5 |
-1.5 |
-3.0 |
-2.0 |
-3.0 |
-3.0 |
50 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
0.0 |
80 |
3.0 |
2.0 |
4.0 |
2.0 |
5.0 |
2.5 |
100 |
5.0 |
3.0 |
7.0 |
3.5 |
8.7 |
4.3 |
150 |
8.0 |
4.5 |
10.0 |
5.0 |
12.4 |
6.2 |
300 |
14.0 |
7.0 |
20.0 |
10.0 |
24.8 |
12.4 |
500 |
19.0 |
9.5 |
28.0 |
13.0 |
34.7 |
16.1 |
Inter- sau extrapolarea factorului de corecţie în funcţie de denivelările de teren ca funcţie de frecvenţă
Factorul de corecţie pentru denivelările de teren pentru o frecvenţă dată trebuie interpolat între valorile pentru frecvenţa nominală-100, 600 şi 2000 MHz. Pentru frecvenţe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două frecvenţe nominale.
Formula utilizată este:
C = Cinf + (Csup-Cinf) log(f / finf) / log (fsup / finf)
Unde:
f: frecvenţa pentru care este necesar factorul de corecţie MHz]
finf: o frecvenţă nominală mai mică (100 MHz dacă f < 100 Mhz, 600 MHz dacă f > 2000 MHz)
fsup o frecvenţă nominală mai mare (600 MHz dacă f < 100 MHz, 2000 MHz dacă f > 2000 MHz)
Cinf valoarea nivelului de câmppentru finf
Csup valoarea nivelului de câmppentru fsup
Apendicele 4 la Compartimentul 3.1
Factorul de corecţie pentru unghiul de degajare a terenului
Figura 5. Unghiul de degajare a terenului
Figura 6. Corecţia pentru unghiul de degajare a terenului
Figura 6 este dată cu titlu informativ. Corecţia în conformitate cu unghiul de degajare a terenului se calculează după cum următoarea formulă:
Pentru distanţe mai mari sau egale cu 16 km
Pentru 100 MHz ecuaţia este:
unde:
Valori limită: 0 dB pentru unghiuri mici şi -32 dB la 40°.
Pentru 600 MHz ecuaţia este:
unde:
Valori limită : 0 dB pentru unghiuri mici şi -35 dB la 40°.
Pentru 2000 MHz ecuaţia este:
Valori limită : 0 dB pentru unghiuri mici şi -36 dB la 40°.
Pentru distanţe până la 16 km
Corecţie = corecţia calculată mai sus * d / 16 km.
Inter- sau extrapolarea unghiului de degajare a terenului ca funcţie de frecvenţă
Factorul de corecţie pentru unghiul de degajare a terenului pentru o frecvenţă dată trebuie interpolat între valorile pentru frecvenţa nominală-100, 600 şi 2000 MHz. Pentru frecvenţe sub 100 MHz sau peste 2000 MHz, interpolarea trebuie înlocuită cu extrapolarea valorilor de la cele mai apropiate două frecvenţe nominale.
Formula utilizată este:
TCA_c = TCA_Cinf + (TCA_Csup-TCA_Cinf) / log(f / finf) / log (fsup / finf)
Unde:
f: frecvenţa pentru care este necesară predicţia [MHz]
finf: o frecvenţă nominală mai mică (100 MHz dacă f < 100 MHz, 600 MHz dacă f > 2000 MHz)
fsup o frecvenţă nominală mai mare (600 MHz dacă f < 100 MHz, 2000 MHz dacă f > 2000 MHz)
TCA_Cinf factorul de corecţie pentru unghiul de degajare a terenului pentru finf
TCA_Csup valoarea nivelului de câmppentru fsup
3.2. DETERMINAREA ATENUĂRII DE BAZĂ A TRANSMISIUNII ÎN SERVICIUL FIX
Procedura de predicţie pentru evaluarea atenuării de bază a transmisiunii este următoare:
1 Introducere
Procedura de predicţie descrisă în acest capitol este bazată pe Recomandarea ITU-R P.452-9. Această procedură se poate aplica pentru legăturile de radio releu ce operează în domeniul de frecvenţe de la aproximativ 0,7 GHz la 30 GHz. Această metodă include un set complementar de modele de propagare, care asigură că predicţiile cuprind toate mecanismele de propagare semnificative, relevante pentru perturbaţiile pe termen lung. Metodele de analiză a caracteristicilor radio-meteorologice şi topografice ale traseului de propagare sunt furnizate astfel încât predicţiile vor putea fi elaborate pentru orice traseu de perturbaţie practic posibilă care se încadrează în această procedură.
Predicţia este realizată în patru paşi ce sunt descrişi în secţiunile 3, 4, 5 şi 6.
2 Baze pentru modelele utilizate în procesul predicţiei
Se presupune că o perturbaţie semnificativă pe un procentaj redus de timp (termen scurt) nu poate deteriora performanţele şi capacitatea transmisiunii şi de aceea mecanismele de propagare pentru perturbaţiile pe termen scurt nu vor fi incluse în procedura de predicţie. În consecinţă numai perturbaţiile pe termen lung vor fi luate în considerare şi de aceea procentajul de timp, pentru care atenuarea de bază a transmisiunii calculate nu este depăşită, se consideră a fi de 20%. În conformitate cu aceasta, procedura utilizează treii modele de propagare, după cum urmează:
– cu vizibilitate (include amplificarea semnalului ca urmare a efectelor de trasee multiple de propagare şi a efectelor de focalizare);
– cu difracţie (include cazurile de teren neted, teren denivelat şi cel al sub-căilor de propagare);
– cu difuzie troposferică.
În funcţie de tipul traseului de propagare, care este determinat printr-o analiză a profilului traseului, se va aplica unul sau mai multe dintre aceste modele pentru a se asigura predicţia necesară a atenuării de bază a transmisiunii.
Modelele de predicţie a propagării evaluează distribuţia medie anuală a atenuării transmisiunii de referinţă.
Se vor adopta valori comune în cazul când caracteristicile radio-meteorologice şi topografice ale terenului ce aparţine ţărilor semnatare par să fie similare. Aceste valori vor fi date pentru următorii parametrii:
D N : |
Gradientul vertical mediu al indicelui de refracţie radio pentru cel mai de jos kilometru al atmosferei, (unităţi /km) = 45 |
N0: |
Indicele de refracţie la nivelul mări, (unităţi N)= 325 |
p : |
Presiunea = 1013 hPa |
t : |
Temperatura = 15 °C |
3 Pasul 1 al procedurii de predicţie: Pregătirea datelor de intrare
Datele de bază de intrare necesare pentru procedură sunt indicate în Tabelul 1. Toate celelalte informaţii necesare sunt deduse din aceste date conform procedurii.
Tabelul 1
Datele de bază de intrare
Parametrul |
Rezoluţia preferată |
Descriere |
f |
0,00001 |
Frecvenţa (GHz) |
jt, jr |
1 |
Latitudinea staţiei (secunde) |
yt, yr |
1 |
Longitudinea staţiei (secunde) |
htg, hrg |
1 |
Înălţimea centrului antenei deasupra nivelului solului (m) |
hts, hrs |
1 |
Înălţimea centrului antenei deasupra nivelului mediu al mării (m) |
Gt, Gr |
0,1 |
Câştigul antenei pe direcţia orizontului pe traseul de perturbaţie de-a lungul cercului mare (dBi) |
|
4 Pasul 2 al procedurii de predicţie: datele radio-meteorologice
Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinaţi în mod comun pentru toate ţările din vestul, sudul şi centrul Europei, sunt date în paragraful 2. În procedura de predicţie trebuie evaluat procentajul de timp pentru care gradientul vertical al indicelui de refracţie b0 (%) depăşeşte 100 de unităţi N / km în primii 100 metri ai atmosferei joase. Acest parametru este utilizat pentru a estima incidenţa relativă a unei propagări anormale dezvoltate pe deplin la latitudinea luată în considerare. Valoarea lui b0 utilizată este cea corespunzătoare latitudinii centrale a traseului de propagare. Punctul de incidenţă a propagării anormale, b0 (%), pentru centrul căii de propagare se va determina prin formula:
(%) |
(1) |
Unde |
|
|
|
j |
Latitudinea, în grade, a centrului traseului de propagare, care este mai mică de 70° şi mai mare de -70° |
Parametrul m1 depinde de măsura în care traseul de propagare este deasupra solului (din interiorul uscatului şi / sau al regiunilor de coastă) şi deasupra apei, fiind dat de:
(2) |
unde valoarea lui m1 va fi limitată la m1 £1, cu:
(3) |
unde: |
|
|
|
dtm |
Cea mai lungă secţiune continuă a traseului (în interiorul uscatului şi în regiunile de coastă) pe calea de pe cercul mare (km) |
|
dlm |
Cea mai lungă secţiune continuă în interiorul uscatului pe traseul de pe cercul mare (km) |
Zonele radio-climatice utilizate pentru derivatele dtm şi dlm sunt definite în Tabelul 2.
(4) |
Tabelul 2
Zonele radio-climatice
Tipul zonei |
Cod |
Definiţie |
Regiune de coastă |
A1 |
Zonele regiunilor de coastă şi ale litoralului, acestea reprezentând uscatul din vecinătatea mării până la o altitudine de 100 m relativ la nivelul mării sau al apei, dar limitat la o distanţă de 50 km de ce mai apropiată zonă maritimă. Dacă nu sunt disponibile date precise pentru 100 m se vor utiliza valori aproximative |
În interiorul uscatului |
A2 |
Toată regiunea terestră, cu excepţia regiunilor de coastă şi a zonelor de litoral definite mai sus sub numele de “regiune de coastă” |
Mare |
B |
Mări, oceane şi alte acumulări mari de ape (cum ar fi cele care acoperă un cerc cu cel puţin 100 km diametru). |
Raza efectivă a pământului
Factorul razei medii efective a pământului k50 pentru calea de propagare se va determina astfel:
(5) |
Luînd în consideraţie că raza reală a pământului este de 6 371 km şi indicele mediu de refracţie radio D N (unităţi N / km) pentru vestul, sudul şi centrul Europei este 45, valoarea medie a razei pământului poate fi determinată din:
(6) |
5 Pasul 3 al procedurii de predicţie: Analiza profilului topografic al căii
Valorile pentru numărul de parametri ai traseului necesari pentru calcule sunt indicate în Tabelele 3 şi 4; ele vor fi calculate cu ajutorul unei analize iniţiale a profilului topografic al traseului bazat pe valoarea lui ae dată prin formula (6). Pentru analiza profilului căii este necesar un profil al înălţimilor deasupra nivelului mării de-a lungul traseului. O dată analizat profilul în cauză, traseul va fi clasificat în una dintre cele trei categorii geometrice indicate în Tabelul 5.
Tabelul 3
Valorile parametrilor deduşi din analiza profilului traseului
Tipul căii |
Parametru |
Descriere |
Trans-orizont |
D |
Distanţa traseului de-a lungul cercului mare (km) |
Trans-orizont |
dlt, dlr |
Distanţa dintre antena de emisie şi orizontul ei, respectiv de recepţie şi orizontul ei (km) |
Trans-orizont |
qt, qr |
Unghiul de elevaţie a orizontului pentru emisie, respectiv pentru recepţie (mrad) |
Trans-orizont |
q |
Distanţa unghiulară a traseului (mrad) |
Toate |
hts, hrs |
Înălţimea centrului antenei deasupra nivelului mediu al mării (m) |
Toate |
db(1) |
Lungimea totală a secţiunilor traseului deasupra apei (km) |
Toate |
w(1) |
Fracţiunea din traseul total deasupra apei: w = db /d (7) unde d este distanţa pe cercul mare (km) Pentru traseele de propagare situate în întregime deasupra uscatului: w = 0 |
Trans-orizont |
dct(1) |
Distanţa de la primul terminal (sursa de perturbaţii) la coastă de-a lungul traseului de perturbaţie pe cercul mare (km) |
Trans-orizont |
dcr(1) |
Distanţa corespondentă pentru a doua staţie (cea perturbată) (km) |
(1) Aceşti parametri sunt necesari numai când traseul are una sau mai multe secţiuni deasupra apei. Valorile exacte ale lui dct şi dcr sunt importante numai dacă dct şi dcr £ 5 km. Dacă în unul sau în ambele cazuri distanţele depăşesc în mod evident 5 km, este suficient să se înregistreze situaţia pentru condiţia de > 5 km. Puţine trasee de perturbaţie vor avea, de fapt, nevoie de o evaluare detaliată a acestor doi parametri. |
Tabelul 4
Definiţia parametrilor profilului căii
Parametru |
Descriere |
ae |
Raza efectivă a pământului (km) |
d |
Distanţa pe cercul mare (km) |
di |
Distanţa pe cercul mare a celui de al i-lea punct de teren faţă de perturbator (km) |
dii |
Distanţa incrementală pentru datele regulate de profil al căii(km) |
f |
Frecvenţa (GHz) |
l |
Lungimea de undă (m) |
hts |
Înălţimea antenei perturbatoare (m) deasupra nivelului mediu al mării (amsl) |
hrs |
Înălţimea antenei perturbate (m) deasupra nivelului mediu al mării(amsl) |
qt |
Unghiul de elevaţie faţă de orizont deasupra orizontului local (mrad), măsurat de la antena perturbatoare |
qr |
Unghiul de elevaţie faţă de orizont deasupra orizontului local (mrad), măsurat de la antena perturbată |
q |
Distanţa unghiulară a căii (mrad) |
hst |
Înălţimea suprafeţei planului terestru neted (amsl) pentru amplasamentul staţiei perturbatoare (m) |
hsr |
Înălţimea suprafeţei planului terestru neted (amsl) pentru amplasamentul staţiei perturbate (m) |
hi |
Înălţimea celui de al i-lea punct al terenului amsl (m) NOTA 1 – h0 : înălţimea terenului staţiei perturbatoare |
hm |
Denivelarea terenului (m) |
hte |
Înălţimea efectivă a antenei perturbatoare (m) |
hre |
Înălţimea efectivă a antenei perturbate (m) |
Tabelul 5
Clasificarea căilor de perturbaţie şi modelele de propagare necesare
Clasificare |
Modele necesare |
Vizibilitate directă, cu degajarea primei zone Fresnel |
cu vizibilitate (§ 6.1.1) |
Vizibilitate directă, cu difracţie pe sub-cale, adică patrunderea prufilului terenului în primai zonă Fresnel |
cu vizibilitate (§ 6.1.1) |
Transorizontală |
cu difracţie (§ 6.1.2 pentru d £ 200 km) |
5.1 Construirea profilului traseului
Fiind date coordonatele geografice ale staţiei perturbatoare (jt, yt) şi ale staţiei perturbate (jr, yr), vor fi deduse înălţimile terenului (deasupra nivelului mediu al mării) de-a lungul traseului cercului mare pe baza informaţiei extrase dintr-o bază de date topografice sau de pe o hartă corespunzătoare la scară mare. Rezoluţia distanţei preferate a profilului este cea dată printr-un număr întreg de paşi de 0,1 km. Profilul va include înălţimile terenului având ca punct de start staţia perturbatoare şi ca punct final staţia perturbată. La valorile înălţimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui ae dată prin ecuaţia (6).
În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde staţiei perturbatoare se consideră a fi punctul 1 şi punctul ce corespunde staţiei perturbate se consideră a fi punctul n. Astfel profilul traseului este compus din n puncte. Figura 7 oferă exemplul unui profil de traseu de propagare cu înălţimi ale terenului deasupra nivelului mediu al mării şi prezentând diferiţi parametri legaţi de terenul real.
Tabelul 4 defineşte parametrii utilizaţi sau calculaţi în cursul analizei profilului topografic.
Lungimea traseului, d (km), trebuie să fie calculată conform cu formulele pentru distanţa de pe cercul mare.
Figura7. Exemplu de profil de cale transorizontală
5.2 Clasificarea traseului
Profilul traseului va fi utilizat în continuare pentru a clasifica traseul în una dintre cele trei categorii geometrice bazate pe raza efectivă a pământului, ae. Categoriile de trasee de perturbaţie sunt date în Tabelul 5.
5.2.1 Pasul 1 al clasificării: test pentru un traseu trans-orizont
Un traseu este clasificat ca fiind trans-orizont, dacă unghiul fizic al elevaţiei cu orizontul văzut de antena perturbatoare (relativ la orizontul local) este mai mare decât unghiul (relativ la orizontul local al staţiei perturbatoare) subîntins de antena perturbată.
Testul pentru condiţia de traseu trans-orizont este:
(8)
unde:
(9)
qi : unghiul de elevaţie pentru al i lea punct al terenului
(10)
unde:
hi : înălţimea pentru al i lea punct al terenului (m) amsl
hts : înălţimea antenei perturbatoare (m) amsl
di : distanţa de la perturbator până la al i lea element al terenului (km)
(11)
unde:
hrs : înălţimea antenei perturbate (m) amsl
d : distanţa totală pe cercul mare al căii (km)
ae : raza medie efectivă a pământului corespunzătoare căii de propagare (ecuaţia (6)).
Dacă este îndeplinită condiţia din formula (8) atunci va fi luat în considerare şi restul analizei de profil a traseului, necesară pentru traseele trans-orizont. În aceste condiţii va fi necesară parcurgerea pasului 2 de clasificare a traseului.
Dacă nu este îndeplinită condiţia din ecuaţia (8), atunci traseul este cu vizibilitate, cu sau fără atingerea de către teren a primei zone Fresnel.
Determinarea parametrilor provenind din profilul căii pentru trasee trans-orizont
Parametrii ce trebuie determinaţi din profilul traseului sunt cei enumeraţi în Tabelul 4.
Unghiul de elevaţie a orizontulului pentru antena perturbatoare, qt
Unghiul de elevaţie a orizontulului pentru antena perturbatoare este unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuaţia (9) pentru a n – 1 înălţime a profilului terenului.
(12)
cu qmax determinat conform cu ecuaţia (9).
Distanţa orizontului antenei perturbatoare, dlt
Distanţa orizontului este distanţa minimă de la emiţător la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă, prin ecuaţia (9).
(13)
Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena perturbată, qr
Unghiul de elevaţie a orizontului pentru antena de recepţie este unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă atunci când se aplică formula (9) pentru a n – 1 înălţime a profilului terenului.
(14)
(15) (15)
Distanţa unghiulară (mrad)
Distanţa unghiulară θ se calculează cu formula :
(15a)
Distanţa orizontului antenei perturbate, dlr
Distanţa orizontului este distanţa minimă de la receptorpînă la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevaţie a orizontului pentru antenă, prin formula (9).
(16)
5.2.2 Pasul 2 al clasificării: Test pentru vizibilitatea cu difracţie de sub-cale (cazul în care prima zonă Fresnel nu este complet liberă de obstacole)
Un traseu care nu este cu trans-orizont este cu vizibilitate şi cu difracţie de sub-cale, dacă unghiul de elevaţie deasupra orizontului fizic, aşa cum este perceput de antena perturbatoare (relativ la orizontala locului) şi care permite o degajare egală cu raza primului elipsoid Fresnel în punctul de orizont, este mai mare decât unghiul (relativ la orizontala locului perturbatorului) subîntins de antena perturbată.
Traseul este cu difracţie de sub-cale dacă:
(17)
unde:
(18)
Pentru a finaliza această analiză, este necesar un element suplimentar în ecuaţia (10) care ia în considerare primul elipsoid Fresnel. Raza acestui elipsoid, Ri (m) este dată pentru orice punct de-a lungul traseului, de formula:
(19)
unde f este frecvenţa (GHz).
Raza corespunzătoare, Ri (m), este adăugată la fiecare înălţime a terenului, hi (m), în ecuaţia (10) şi se obţine ecuaţia (20). Dacă se presupune absenţa obstacolelor în prima zonă Fresnel, , unghiul de elevaţie a antenei terminale (rad) către al i-lea punct, va fi obţinut din următoarea ecuaţie:
(20)
Dacă este îndeplinită condiţia din ecuaţia (17), atunci se poate efectua şi restul analizei de profil a traseului, necesară pentru cazurile cu difracţie de sub-cale.
Dacă nu este îndeplinită condiţia din ecuaţia (17), atunci traseul este cu vizibilitate şi nu mai este necesară vreo analiză de profil ulterioară.
6 Pasul 4 al procedurii de predicţie: Calculul predicţiilor de propagare
Tabelul 5 indică modelele de propagare corespunzătoare pentru fiecare tip de traseu. Ecuaţiile necesare pentru aceste predicţii individuale, utilizând diferite mecanisme de propagare, sunt date în secţiunile de text prezentate în Tabel. Predicţiile individuale pentru diferitele mecanisme de propagare trebuie calculate şi combinate în conformitate cu Tabelul 6, pentru a rezulta o predicţie globală. O dată această etapă finalizată, predicţia este completă.
Tabelul 6
Metode pentru calculul predicţiei globale aprop
Tipul căii |
Acţiune necesară |
Propagare cu vizibilitate |
Predicţia este obţinută utilizând formula: aprop º Lb = Lb0 ( 20%) dB (21a) unde: Lb0 ( 20%) : predicţia pentru atenuarea de bază a transmisiunii care nu este depăşită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu vizibilitate |
Propagare cu vizibilitate şi cu difracţie de sub-cale |
Predicţia este obţinută utilizând formula: aprop º Lb = Lbd ( 20%) dB (21b) unde: Lbd ( 20%): predicţia pentru atenuarea de bază a transmisiunii, care nu este depăşită pentru mai mult de 20% din timp, dată de modelul de propagare cu difracţie |
Propagare cu trans-orizont |
Predicţia globală poate fi obţinută prin aplicare următorului algoritm auxiliar: aprop º dB (21c) unde Lbs (20%), Lbd (20%): predicţiile individuale pentru atenuarea de bază a transmisiunii, care nu sint depăşite pentru mai mult de 20 % din timp, dată de modelul de propagare cu difuzie troposferică, respectiv cel cu difracţie
|
Procedura descrisă mai sus implică unul sau mai multe modele separate de propagare pentru a furniza elementele de calcul al predicţiei globale. Modelele de propagare descrise în această secţiune sunt calculate pe baza ipotezelor enunţate în paragraful 2.
6.1 Propagarea cu vizibilitate (cu includerea efectelor pe termen scurt)
Atenuarea transmisiei de referinţă Lb0 (20%) care nu este depăşită pentru un procentaj de timp mai mare de 20 %, se obţine pe baza următoarei formule:
(22)
unde:
Es ( 20%) : corecţia pentru efectele de trasee multiple şi de focalizare:
(23)
Ag : absorbţia totală datorită gazului atmosferic (dB):
(24)
unde:
go, gw(r) : atenuarea specifică datorită aerului uscat şi respectiv vaporilor de apă, sunt date în ecuaţiile (24a) ¸ (24c)
r : densitatea vaporilor de apă:
(g/m3) (24a)
w : porţiunea din traseul total situat deasupra apei.
Pentru aerul uscat, atenuarea go (dB/km) este dată prin Recomandarea ITU-R P.676 astfel:
(24b)
unde:
f : frecvenţa (GHz)
rp = p / 1013
rt = 288/(273 + t)
p : presiunea (hPa) - vezi § 2
t : temperatura (°C) vezi § 2.
Pentru vapori de apă, atenuarea gw (dB/km) este dată prin:
(24c)
6.2 Propagarea cu difracţie
Atenuarea de bază a transmisiunii nedepăşită pentru 20% timp, pentru un traseu cu difracţie, este dată prin formula:
(25)
unde:
Esd ( p) : corecţia pentru efectele de propagare pe trasee multiple dintre antene şi obstacolele de la orizont.
(25a)
Ag : absorbţia datorită gazelor atmosferice este calculată prin ecuaţiile (24) şi (24a)
dlt,, dlr : vezi § 5.2.
Atenuarea suplimentară de difracţie Ld (20%) este calculată astfel:
, (26)
unde:
Ld (50%): atenuarea de difracţie peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de ae = a (50%) km
Ld (b0): atenuarea de difracţie peste un teren denivelat pentru o rază efectivă a pământului de ae = a(b0) km
a(p) = 6371 k (p)
k (50%) se calculează cu ecuaţia (5)
k (b0) = 3
Fi :factorul de interpolare este dat de:
Fi = I (0,2) / I(b0 /100). (27)
unde I(x) este inversa funcţiei normale cumulative, iar b0 se calculează cu ecuaţia (1).
Aproximarea următoare pentru inversa funcţiei de distribuţie normală cumulativă este valabilă pentru 0,000001 £ x £ 0,5 şi prezintă o eroare de maximum 0,00054. Ea poate fi utilizată fără restricţii pentru funcţia de interpolare din formula (27). Dacă x < 0,000001, fapt ce implică b0 < 0,0001%, atunci x va fi 0,000001. Funcţia I(x) este dată, atunci, de:
I(x) = x(x) – T(x) (28)
unde:
(28a)
(28b)
C0 = 2,515516698 (28c)
C1 = 0,802853 (28d)
C2 = 0,010328 (28e)
D1 = 1,432788 (28f)
D2 = 0,189269 (28g)
D3 = 0,001308 (28h)
Următoarea metodă este recomandată pentru evaluarea atenuărilor de difracţie (Ld (50%) şi Ld (b0) ) peste un teren denivelat care prezintă unul sau mai multe obstacole pentru propagarea cu vizibilitate.
Metoda este bazată pe modelul lui Deygout, limitat la maximum trei margini, având în plus o corecţie empirică dată prin Recomandarea ITU-R P.526.
Trebuie să fie disponibil profilul căii radio, constînd dintr-un set de esantioane de înălţimi diferite ale terenului deasupra nivelului mării, localizate în intervale de-a lungul traseului, prima şi ultima dintre înălţimi fiind cea a emiţătorului şi cea a receptorului, deasupra nivelului mării, şi un set corespondent de distanţe orizontale pornind de la emiţător. Fiecare pereche înălţime - distanţă este considerată ca un punct al profilului şi are un indice, care indică valoarea de incrementare de la un capăt al traseului către celălalt capăt. Trebuie să fie luate puncte din 100 metri în 100 metri pornind de la emiţător.
Modelul lui Deygout se aplică pentru tot profilul traseului sau doar pentru o parte, fiind definit de la punctul cu indicele a la punctul cu indicele b (a < b). Dacă a + 1 = b atunci nu există vreun punct intermediar şi atenuarea de difracţie este zero. Altfel, modelul se aplică pentru evaluarea lui nn (a < n < b) şi se selectează punctul cu valoarea cea mai mare pentru n. Valoarea lui n pentru al n-lea punct al profilului este dată de:
(29)
unde:
h = hn + [ dan dnb / 2 ae ] – [ ( ha dnb + hb dan ) / dab ] (29a)
ha, hb, hn : înălţimi verticale conform cu figura 2
dan, dnb, dab : distanţele orizontale conform cu figura 2
= 8930,8 km pentru Ld (50%)
ae : raza efectivă a pământului sau
= 19113 km pentru Ld (b0)
l : lungimea de undă
Toate h, d, ae şi l sunt date în unităţi coerente.
Atenuarea de difracţie este dată prin atenuarea “knife-edge” J(n) conform cu ecuaţia:
(30)
pentru n > – 0,78, altfel ea este zero.
Geometria ecuaţiei (29a) este ilustrată în Figura 8. Al doilea termen al ecuaţiei (29a) reprezintă o bună aproximare a înălţimii suplimentare a punctului n, datorită curburii pământului.
Modelul lui Deygout este aplicat mai întâi pentru întregul profil de la emiţător la receptor. Punctul cu cea mai mare valoare a lui n este definit ca margine principală, p, iar atenuarea corespondentă este J(np ).
Dacă np > – 0,78 modelul se aplică încă de două ori:
– de la emiţător către punctul p pentru obţinerea lui nt şi de aici a lui J(nt );
– de la punctul p către receptor pentru obţinerea lui nr şi de aici a lui J(nr ).
Atenuarea suplimentară de difracţie pentru traseu este dată de:
Ld = J(np ) + T [ J(nt ) + J(nr ) + C ] pentru np > – 0,78 (31a)
Ld = 0 pentru np £ – 0,78 (31b)
unde:
C :corecţia empirică
C = 8,0 + 0,04 D (32)
D : lungimea totală a traseului (km)
şi:
T = J(np ) / 6 pentru J(np ) £ 6 (33a)
T = 1 pentru J(np ) > 6 (33b)
Figura 2. Geometria pentru un singur obstacol
6.3 Propagarea cu difuzie troposferică
Atenuarea de bază a transmisiunii datorită difuziei troposferice Lbs ( 20%) (dB) nu va depăşi pentru un procentaj de timp mai mare de 20%, valoarea dată prin formula:
(34) |
unde:
Lf : atenuarea dependentă de frecvenţă:
(35a) |
Lc : atenuarea de cuplaj al aperturii antenei cu mediul (dB):
(35b) |
Ag: |
Absorbţia datorită gazului atmosferic este calculată prin ecuaţia (24) având r = 3 g/m3 pentru întreaga lungime a traseului. |
7. CALCULUL DEGRADĂRII DE PRAG PENTRU SERVICIUL FIX
1 Definiţia degradării de prag (TD - Threshold Degradation)
Pragul unui receptor radio este definit ca nivelul semnalului util recepţionat pentru o valoare dată a ratei erorilor de bit (BER - Bit Error Rate).
În prezenţa unui semnal perturbator I, nivelul semnalului util recepţionat trebuie să fie crescut pentru a se menţine aceeaşi valoare pentru BER.
La o valoare dată pentru BER, degradarea de prag (TD) este diferenţa dintre valoarea crescută a nivelului de prag, datorită perturbaţiilor şi valoarea de prag fără perturbaţii.
Se presupune că TD este echivalent cu creşterea nivelului zgomotului, datorită semnalului perturbator, la intrarea receptorului.
2 Degradarea admisibilă a pragului
Degradarea admisibilă a pragului cauzată unui receptor din Serviciul Fix de către un emiţător străin din Serviciul Fix nu trebuie ca regulă să depăşească 1 dB.
3 Calculul degradării de prag
Calculul degradării de prag TD se face în două etape.
Mai întâi se calculează nivelul I al puterii perturbatoare la intrarea receptorului.
După aceea, se calculează degradarea de prag TD datorită semnalului perturbator şi se compară cu degradarea admisibilă a pragului.
Figura 9. Mecanismul perturbării provocat de emiţătorul X asupra receptorului U.
3.1 Calculul nivelului puterii perturbatoare-I
a) Datele tehnice, necesare pentru calculul diferiţilor parametrii intermediari şi în final al nivelului puterii semnalului perturbator - I la intrarea receptorului perturbat, sunt enumerate după cum urmează:
Receptorul perturbat:
- fRx (MHz) : frecvenţa receptorului
- coordonatele geografice
- înălţimea terenului (m) deasupra nivelului mării
- înălţimea antenei (m) deasupra nivelului solului
- azimutul pentru lobul principal al antenei
- GR (dB) : câştigul antenei de recepţie
- aRx (dB) : atenuarea la recepţie între punctele D şi A
- diagramele de radiaţie co-polară şi cross-polară ale antenei de recepţie
- masca de selectivitate a receptorului
- polarizarea
Emiţătorul perturbator
- fTx (MHz) : frecvenţa de emisie
- PTx (dBW) : nivelul puterii de emisie
- coordonatele geografice
- înălţimea terenului (m) deasupra nivelului mării
- înălţimea antenei (m) deasupra nivelului solului
- azimutul pentru lobul principal al antenei
- GT (dB) : câştigul antenei de emisie
- aTx (dB) : atenuarea emiţătorului între punctele D’ şi A’
- diagramele de radiaţie co-polară şi cross-polară ale antenei de emisie
- masca de selectivitate a emiţătorului(eventual presupusă conform cu Anexa 4)
- ATPC (dB) domeniul dinamic de control automat al puterii emiţătorului (dacă este cazul)
- polarizarea
b) Nivelul puterii perturbatoare ( I ) la nivelul intrării receptorului staţiei U poate fi determinat astfel:
(dBW) |
(1.1) |
unde
atot [dB] |
Atenuarea totală dintre ieşirea emiţătorului (punctul A´) şi intrarea receptorului (punctul A) |
atot = aTx - GTx + aprop - GRx + aRx + aant + MD + NFD + ATPC |
(dB) |
(1.2) |
unde:
NFD (dB) |
Discriminarea de filtraj netă |
MD (db) Discriminarea de mască
aprop [dB] |
Atenuarea de propagare dintre antenele, care poate fi evaluată pe baza rezultatelor calculului acoperit de Compartimentul 3.2, în conformitate cu tipul traseului de propagare. |
aant [dB] |
Atenuarea în funcţie de ambele diagrame de radiaţie ale antenelor şi discriminarea de polarizare. |
Atenuarea totală a antenelor aant datorită ambelor diagrame de radiaţie ale antenelor şi discriminările de polarizare pot fi determinate prin următoarea formulă:
(dB),
unde:
aantH |
Atenuarea totală a antenelor (emise şi recepţie) pentru un semnal cu polarizare orizontală H, |
aantV |
Atenuarea totală a antenelor pentru un semnal cu polarizare verticală V. |
aantH şi aantV pot fi determinate prin formulele din tabelul 7, pentru diferitele configuraţii de polarizare a antenelor, cu aplicarea următoarelor definiţii:
aTH-H |
Atenuarea antenei de emisie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia receptorului, |
aTV-V |
Atenuarea antenei de emisie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia receptorului, |
aTH-V |
Atenuarea antenei de emisie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia receptorului, |
aTV-H |
Atenuarea antenei de emisie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia receptorului, |
aRH-H |
Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia emiţătorului, |
aRV-V |
Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia emiţătorului, |
aRH-V |
Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare H în raport cu un semnal de polarizare V pe direcţia emiţătorului, |
aRV-H |
Atenuarea antenei de recepţie cu polarizare V în raport cu un semnal de polarizare H pe direcţia emiţătorului, |
Tabelul 7
Valoarea aantH şi aantV pentru diferitele configuraţii de polarizare ale antenelor
Polarizarea |
Polarizarea antenei de recepţie |
|
antenei de emisie |
H |
V |
H |
aantH = aTH-H + aRH-H aantV = aTH-V + aRH-V |
aantH = aTH-H + aRV-H aantV = aTH-V + aRV-V |
V |
aantH = aTV-H + aRH-H aantV = aTV-V + aRH-V |
aantH = aTV-H + aRV-H aantV = aTV-V + aRV-V |
3.2 Calculul degradării de prag TD datorită perturbaţiei I
a) Date de intrare
I |
(dBW) : nivelul puterii perturbatoare la intrarea receptorului provenind de la o sursă de perturbaţii (vezi 3.1.b). |
FkTB sau N |
(dBW) : nivelul puterii de zgomot în banda receptorului perturbat. |
b) Calcul:
TD |
(dB) , degradarea de prag pentru receptorul perturbat |
|
TD = 10 log (1 + 10 ( I - N) / 10 ) |
(1.3) |
3.3 Metodă de calcul pentru linii de radiorelee cu repetoare pasive
Repetor pasiv spate-spate
Staţie perturbată: legătura A-D-E-C
Staţie perturbatoare : staţia I
Figura 10. Mecanismul de producere a perturbaţiei
Metoda de calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos.
Mecanismul de producere a perturbaţiei de la emiţătorul I asupra receptorului C este ilustrată în figura 10. Puterea totală perturbatoare poate fi împărţită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emiţătorul I pe cale directă şi puterea perturbatoare cauzată de repetorului pasiv spate-spate.
Pentru calculul in cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală dintre ieşirea emiţătorului şi intrarea receptorului (formula (12)).
atot = atx-Gtx+apropID-GD+aantID+aDE-GE+apropEC-GC+aantEC+aRx+MD+NFD+ATPC,
unde:
apropID[dB] atenuarea de propagare dintre antenele I şi D poate fi calculată pe baza rezultatului calculului acoperit în Compartimentul 3.2, în conformitate cu tipul de cale de propagare.
apropEC[dB] atenuarea de propagare dintre antenele E şi C poate fi calculată pe baza rezultatului calculului acoperit în Compartimentul 3.2, în conformitate cu tipul de cale de propagare.
aantiID[dB] atenuarea care depinde de diagramele de radiatie ale antenelor I si D, precum şi de discriminarea de polarizare.
aantEC[dB] atenuarea care depinde de diagramele de radiatie ale antenelor E si C, precum şi de discriminarea de polarizare.
aDE[dB] Atenuarea între antenele D şi E (atenuarea ghidului de undă)
Reflectorul plan
Interferenţa apărută la reflectorul plan trebuie luată în considerare numai dacă vine din aceeaşi direcţie ca şi semnalul util. În consecinţă, de reflectoarele plane trebuie să se ţină cont în procesul de coordonare naţională, însă pot fi neglijate în cazul coordonării internaţionale.
- 4. CRITERII DE COORDONARE ALE FRECVENŢELOR
4.1 Categoriile de frecvenţe
Frecvenţele se divizează în următoarele categorii:
4.1.1 Frecvenţe ce necesită coordonare
Frecvenţe pe care Administraţiile sunt obligate să le coordoneze cu alte Administraţii afectate înainte de punerea în funcţiune a unei staţii.
4.1.2 Frecvenţe preferenţiale
Frecvenţe pe care Administraţiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de RT bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
4.1.3 Frecvenţe partajate
Frecvenţe ce pot fi folosite în partaj, fără o coordonare prealabilă, pe bază de RT bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
4.1.4 Frecvenţe pentru reţelele de radiocomunicaţii planificate
Frecvenţe pe care Administraţiile trebuie să le coordoneze în vederea introducerii ulterioare de reţele de radiocomunicaţii coerente, în cazul când numărul de staţii înmulţit cu numărul de frecvenţe depăşeşte 36.
4.1.5 Frecvenţe utilizate conform planurilor de reţele geografice
Frecvenţe utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru, de către ţările interesate, pe baza unui plan de reţea geografică stabilit şi adoptat în prealabil, ţinând cont de caracteristicile tehnice prevăzute în acel plan.
4.1.6 Frecvenţe care folosesc coduri preferenţiale
Frecvenţe pe care Administraţiile interesate le pot asigna, fără o coordonare prealabilă, pe bază de RT bilaterale sau multilaterale, cu aplicarea termenilor stipulaţi în acestea.
4.1.7 Frecvenţe utilizate în cadrul unor RT între operatori
Frecvenţele stipulate în aranjamentele între operatori pot fi folosite fără coordonare prealabilă în condiţiile în care există o înţelegere semnată de Administraţiile interesate în astfel de aranjamente. Aceste aranjamente între operatori pot include de asemenea utilizarea codurilor.
4.2 Benzile de frecvenţe în care este necesară coordonarea
4.2.1. Frecvenţele din benzile menţionate mai jos, utilizate pentru Serviciul Mobil Terestru în ţările interesate, vor fi coordonate conform cu dispoziţiile prezentei RT:
29,7 - 47 MHz
68 - 74,8 MHz
75,2 - 87,5 MHz
146 - 149,9 MHz
150,05 - 174 MHz
380 - 385 MHz numai pentru sistemele de urgenţă şi securitate
390 - 395 MHz numai pentru sistemele de urgenţă şi securitate
406,1 - 430 MHz
440 - 470 MHz
862 - 960 MHz
1710 - 1785 MHz numai pentru sistemele GSM 1800
1805 - 1880 MHz numai pentru sistemele GSM 1800
1900 - 1980 MHz numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
2020 - 2025 MHz numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
2110 - 2170 MHz numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
4.2.2.Pentru Serviciul Mobil Terestru utilizând alte benzi de frecvenţe decât cele definite la paragraful 4.2.1 şi pentru toate celelalte servicii utilizând aceste benzi de frecvenţe, procedura de coordonare definită în prezenta RT poate fi utilizată şi dacă este necesar, parametrii tehnici vor fi stabiliţi printr-o RT, separat.
4.2.3.Frecvenţele din benzile menţionate mai jos vor fi coordonate conform dispoziţiilor prezentei RT:
1350 |
- |
1375 |
MHz |
|
|
|
|
|
1375 |
- |
1400 |
MHz |
|
|
|
|
|
1427 |
- |
1452 |
MHz |
|
|
|
|
|
1492 |
- |
1517 |
MHz |
|
|
|
|
|
2025 |
- |
2110 |
MHz |
|
|
|
|
|
2200 |
- |
2290 |
MHz |
|
|
|
|
|
2520 |
- |
2670 |
MHz |
|
|
|
|
|
4.2.4 Procedura de coordonare menţionată în prezenta RT pentru Serviciul Fix este valabilă doar dacă în fiecare dintre ţările implicate în procesul de coordonare, banda respectivă de frecvenţe este alocată pentru Serviciul Fix şi respectiva frecvenţă este sub responsabilitatea Administraţiilor.
4.2.5 Pentru frecvenţe sub 1 GHz şi enumerate la paragraful 1.2.1, utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix, vor fi utilizate procedura de coordonare şi prevederile tehnice stipulate în prezenta RT pentru Serviciul Mobil Terestru.
Pentru frecvenţe peste 1 GHz utilizate în ţările interesate pentru Serviciul Fix în benzile de frecvenţe altele decât cele enumerate în tabelul de frecvenţe de la paragraful 1.2.3, poate fi utilizată procedura de coordonare stipulată în prezenta RT pentru Serviciul Fix şi dacă este necesar parametrii tehnici vor fi stabiliţi printr-o RT, separat.
În cazul Serviciul Mobil Terestru, o frecvenţă de emisie va trebui să fie coordonată dacă emiţătorul produce, la frontiera ţării Administraţiei afectate, un nivel de câmp, care, la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului, depăşeşte nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator aşa cum este definit în Anexa 1. O frecvenţă de recepţie va trebui să fie coordonată, dacă receptorul necesită protecţie.
Se recomandă ca legăturile de radioreleu din cadrul Serviciului Fix să fie coordonate, dacă distanţa cea mai scurtă de la graniţă la cel puţin o staţie este mai mică sau egală cu cea descrisă în Anexa 2. Toate staţiile care pot produce interferenţă perturbatoare staţiilor din alte ţări sau necesită protecţie vor fi coordonate, indiferent de distanţa la care se află.
În cazul Serviciului Mobil Terestru, puterea aparent radiată şi înălţimea efectivă pentru antenă a staţiilor vor trebui astfel alese încât zona lor de serviciu să fie limitată la zona de acoperire. Înălţimi excesive pentru antene şi puteri de emisie prea mari trebuie să fie evitate, prin utilizarea mai multor amplasamente şi a unor înălţimi efective mai mici pentru antene. De asemenea, se vor utiliza antene directive pentru a reduce potenţialul de perturbare. Distanţele transfrontaliere maxime ale perturbaţiilor prejudiciabile pentru frecvenţele ce necesită coordonare sunt date în Anexa 1.
Puterea aparent radiată şi înălţimea antenei staţiilor pentru Serviciul Fix vor trebui să fie alese în conformitate cu lungimea legăturilor radio şi cu cerinţele de calitate a serviciului. Înălţimile excesive pentru antene, puterile excesive de emisie şi o directivitate slabă a antenelor vor trebui să fie evitate pentru a se minimiza potenţialul de perturbare a ţării afectate.
4.3. Nivelul cîmpului admisibil
4.3.1 Nivelurile maxime admisibile ale câmpurilor perturbatoare şi distanţele transfrontaliere maxime în cazul perturbaţiilor prejudiciabile pentru frecvenţele Serviciului Mobil Terestru ce necesită coordonare sunt indicate în Anexa 1
4.3.2 Distanţa de coordonare a Serviciului Fix este indicată în Anexa 2 - Factori de declanşare pentru coordonarea Serviciului Fix
Necesitatea coordonării unei staţii şi evaluarea acestei necesităţi se vor efectua în conformitate cu următoarele dispoziţii tehnice:
1.În cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator este specificat în Anexa 1.
2. În cazul Serviciului Fix, degradarea maximă admisibilă a pragului este specificată în Anexa 2.
3. În cazul Serviciului Mobil Terestru, dacă frecvenţele nominale sunt diferite, nivelul admis pentru câmpul perturbator va fi mărit.
4. În cazul Serviciului Fix, dacă frecvenţele şi / sau lărgimea de bandă a canalului sunt diferite, nivelul de perturbaţie la intrarea receptorului va fi diminuat, prin utilizarea discriminării de mască (MD) şi a unei protecţii de filtraj nete (NFD – Net Filter Discrimination).
5. În cazul Serviciului Mobil Terestru, nivelul pentru câmpul perturbator va fi determinat în conformitate cu Anexa 1.
6. În cazul Serviciului Fix, degradarea pragului va fi determinată aplicând Anexa 2, atenuarea de transmisie de referinţă fiind calculată în conformitate cu Compartimentul 3.2.
- 5. SCHIMBUL DE DATE ÎN PROCESUL DE COORDONARE
5.1 Schimbul de date pentru Serviciul Fix
Schimbul de date pentru Serviciul Fix este indicat în Anexa 2A
5.2 Schimbul de date pentru Serviciul Mobil Terestru
Schimbul de date pentru Serviciul Mobil Terestru este indicat în Anexa 2B1 şi 2B2
6. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Reglemetarea Tehnică intră în vigoare în decurs de trei luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Anexa 1
Nivelurile maxime admisibile ale câmpurilor perturbatoare şi distanţele transfrontaliere maxime în cazul perturbaţiilor prejudiciabile pentru frecvenţele Serviciului Mobil Terestru ce necesită coordonare
- Valorile pentru nivelul maxim admisibil al câmpurilor perturbatoare
Nivelul câmpurilor perturbatoare nu poate depăşi valorile date în coloana 2 din tabel.
2. Limitarea perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de emiţătoare.
Distanţele transfrontaliere ale perturbaţiilor prejudiciabile cauzate de emiţătoare ce urmează a fi coordonate sunt dependente de gama de frecvenţă şi nu vor depăşi valorile date în coloana 3 a tabelului. Valorile date în coloana 2 a tabelului vor fi utilizate ca limite pentru nivelul maxim admisibil al câmpului perturbator la distanţele faţă de frontieră specificate în coloana 3 a tabelului. Valorile se aplică la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului.
Distanţa tranfrontalieră maximă în cazul perturbaţiilor prejudiciabile se defineşte prin punctele situate la distanţe conforme cu cele definite în coloana 3 a tabelului, începând cu linia de frontieră a Administraţiei solicitante pe direcţia Administraţiei afectate, urmând aceeaşi direcţie ce porneşte de la staţie către respectivele puncte de frontieră.
În cazul unor frecvenţe preferenţiale calculul va fi făcut pe o linie secundară. Fiecare punct al acestei linii secundare se află cel puţin la o distanţă, de fiecare punct al liniei de frontieră, conformă cu ce s-a definit în acordurile respective.
|
||||||
|
||||||
|
||||||
|
||||||
- Limita de protecţie a receptoarelor
Protecţia receptoarelor poate fi revendicată dacă un emiţător de referinţă, amplasat la locul şi înălţimea receptorului implicat, generează un câmp de un nivel ce nu depăşeşte valorile specificate în coloana 2 a tabelului la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului şi la o distanţă, de frontieră, specificată în coloana 3 a tabelului.
Pentru acest calcul se vor utiliza curbele ce corespund la 10 % din timp.
Puterea aparent radiată a emiţătorului de referinţă este dependentă de gama de frecvenţă aşa cum este indicată în coloana 4 a tabelului şi va fi mărită cu câştigul antenei receptorului pe direcţia în cauză.
(1) Gama de frecvenţă (MHz) |
(2) Nivelul admisibil al câmpului perturbator (raportat la 1 mV/m) |
(3) Distanţa transfrontalieră maximă a perturbaţiilor prejudiciabile km |
(4) PAR-ul emiţătorului de referinţă (dBW) |
29.7 - 47 |
0 dB |
100 |
3 |
68 - 74,8 |
+6 dB |
100 |
9 |
75.2 - 87,5 |
+6 dB |
100 |
9 |
146 - 149,9 |
+12 dB |
80 |
12 |
150,05 - 174 |
+12 dB |
80 |
12 |
380 - 385 * |
+18 dB |
50 |
14 |
390 - 395 * |
+18 dB |
50 |
14 |
406,1 - 430 |
+20 dB |
50 |
16 |
440 - 470 |
+20 dB |
50 |
16 |
862 - 960 |
+26 dB |
30 |
13 |
1710 - 1785 ** |
+35 dB |
15 |
13 |
1805 - 1880 ** |
+35 dB |
15 |
13 |
1900 - 1980 *** |
+21 dB **** |
nu se aplică |
nu se aplică |
2020 - 2025 *** |
+21 dB **** |
nu se aplică |
nu se aplică |
2110 - 2170 *** |
+21 dB **** |
nu se aplică |
nu se aplică |
Valorile din tabelul de mai sus fac referinţă la o lărgime de bandă ≤25 kHz, excepţând GSM şi UMTS/IMT2000.
Pentru toate celelalte aplicaţii digitale de bandă largă pentru serviciul mobil terestru sub 1GHz (lărgimea benzii de canal: >25 kHz) trebuie adăugată următoarea valoare:
6 x log10 (lărgimea benzii de canal / 25 kHz) dB dacă perturbatorul este un sistem de bandă largă
- * numai pentru sistemele de securitate şi urgenţă
- ** numai pentru sistemele GSM 1800
- *** numai pentru sistemele terestre UMTS/IMT-2000
- **** această valoare este extrasă din ERC/REC/(01)01 pentru frecvenţe care utilizează coduri nepreferenţiale şi frecvenţe centrale aliniate. Această valoare poate fi reconsiderată în viitor sau poate fi anulată în urma unor înţelegeri bi-sau multilaterale.
Anexa 2
Factori de declanşare pentru coordonarea Serviciului Fix
1. Distanţa de coordonare
1.1 Distanţa de coordonare este stabilită pentru diferitele domenii de frecvenţă şi pentru tipurile de topografie, aşa cum este indicat în tabelul următor:
Domeniul de frecvenţe [GHz] |
Distanţa de coordonare [km] |
||
1 |
- |
5 |
200* |
* Distanţele de coordonare pentru frecvenţele mai mici de 10 GHz se limitează la 100 km pentru înălţimile de antenă mai mici de 300m deasupra nivelului mării.
1.2 Administraţiile interesate sunt cele care au teritorii situate la o distanţă, de staţia de radio-releu care cere coordonare, mai mică sau egală cu cea definită în paragraful 1.1.
Anexa 2A
Forma schimbului de date la coordonarea staţiei de emisie terestră în serviciul fix
(forma Т11, conform Scrisorii circulare BR UIT CR/118)
Denumirea cîmpului[1] |
Referinţă la Anexa 1 a Scrisorii circulare BR UIT CR/118 |
Valoarea(-le) admisibilă (-le) (de la…pînă la…sau lista concretă cu valori admisibile) |
Descrierea parametrului |
Exemplu |
<HEAD> |
|
|
Antet notificare |
<HEAD> |
t_adm |
P. 2.4 |
3 simboluri în conformitate cu Tab. В1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Identificarea administraţiei solicitante |
t_adm = MDA |
t_d_sent |
P. 2.2 |
YYYY-MM-DD |
Data expedierii fişierului |
t_d_sent = 2010-09-20 |
</HEAD> |
|
|
Sfîrşit secţiunea antet |
</HEAD> |
<NOTICE> |
|
|
Antetul la “Caracteristicile tehnice ale asignării de frecvenţă” |
<NOTICE> |
t_notice_type |
P. 2.5 |
Т11 |
Tipul formei de notificare |
t_notice_type = T11 |
t_d_adm_ntc |
P. 2.6 |
YYYY-MM-DD |
Data avizării |
t_d_adm_ntc = 2010-09-20 |
t_fragment |
P. 2.7 |
NTFD_RR; Reg_arg |
Fragmentul bazei de date BR UIT, în care vor fi introduse modificările |
t_fragment = NTFD_RR |
t_prov |
P. 2.8 |
RR9.21; RR11.2 |
Documentul, în baza căruia se notifică caracteristicile MRE la BR UIT |
t_prov = RR11.2 |
t_action |
P. 2.9 |
ADD - a adăuga asignarea; MODIFY – a modifica …; SUPPRESS – a exclude …; WITHDRAW - a retrage … |
Intenţionarea asignării de frecvenţe notificate |
t_action = ADD |
t_is_resub |
P. 2.10 |
FALSE; TRUE |
Indicatorul notificării repetate |
t_is_resub = FALSE |
t_adm_ref_id |
P. 2.11 |
Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Numărul de identificare al asignării de frecvenţe, atribuit de către administraţie solicitantă |
t_adm_ref_id = 15074 FX 2010 |
t_freq_assgn |
P. 2.13 |
În conformitate cu art. 5 RR |
Frecvenţa asignată (MHz) pînă la 4 simboluri după virgulă |
t_freq_assgn = 7975 |
t_d_inuse |
P. 2.22 |
YYYY-MM-DD |
Data punerii în funcţiune |
t_d_inuse = 2010-08-20 |
t_site_name
|
P. 2.24 |
Numărul de simboluri în denumire nu depăşeşte 30. Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Denumirea amplasamentului staţiei |
t_site_name = BALTI_TV |
t_ctry |
P. 2.26 |
3 simboluri în conformitate cu Tab. В1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Zona geografică de amplasare a staţiei |
t_ctry = MDA |
t_long, t_lat |
P. 2.27 |
+(-)DDDMMSS longitudinea: 0°…180°. |
Coordonatele geografice ale locurilor de amplasare ale antenelor de emisie (recepţie) |
t_long = +0275328 t_lat = +474634 |
t_stn_cls |
P. 2.37 |
FX |
Clasa staţiei |
t_stn_cls = FX |
t_nat_srv |
P. 2.39 |
AX, AS, CO, CP, CR, CV, HP, MX, OT, PX, ST |
Caracterul serviciului/Sistemul |
t_nat_srv = CP |
t_bdwdth_cde t_emi_cls |
P. 2.40 |
RR, Vol. 2, Anexa 1, Secţia I, II, IIA, IIB |
Identificatorul emisiei Lărgimea de bandă Clasa emisiei |
t_bdwdth_cde = 28M0 t_emi_cls = G7D |
t_site_alt |
P. 2.58 |
În dependenţă de condiţiile amplasării MRE |
Înălţimea locului instalării MRE deasupra nivelului mării, (m) |
t_site_alt = +1605 |
t_op_hh_fr, t_op_hh_to |
P. 2.62 |
hh (00 to 24). mm (00 to 59). |
Orele de lucru |
t_op_hh_fr = 00:00 t_op_hh_to = 23:59 |
t_op_agcy |
P.2.68 |
|
Agenţia de operare |
t_op_agcy = 001 |
t_addr_code |
P. 2.69 |
Tab. 12А/12В al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Codul adresei administraţiei |
t_addr_code = A |
<ANTENNA> |
|
|
Antet la secţiunea de descriere a antenei |
<ANTENNA> |
t_pwr_xyz |
P. 2.45 |
X, Y, Z |
Tipul puterii |
t_pwr_xyz = Y |
t_pwr_ant |
P. 2.46 |
|
Puterea, aplicată la antenă (în dBW) |
t_pwr_ant = -6.0 |
t_pwr_eiv |
P. 2.47 |
E, I, V |
Tipul puterii emise |
t_pwr_eiv = I |
t_pwr_dbw |
P. 2.48 |
|
Puterea de emisie, (dBW) |
t_pwr_dbw = +29.3 |
t_ant_dir |
P. 2.50 |
D, ND |
Directivitatea antenei |
t_ant_dir = D |
t_azm_max_e |
P. 2.51 |
0° - 360° |
Azimuthul emisiei maximale |
t_azm_max_e = 116.3 |
t_elev |
P. 2.54 |
-90° - +90° |
Unghiul amplasamentului |
t_elev = 0.5 |
t_bmwdth |
P. 2.55 |
0°< bmwdth<360° |
Lărgimea fluxului, (°) |
t_bmwdth = 2.8 |
t_polar |
P. 2.56 |
Simboluri, conform Tab. 9D1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Polarizarea |
t_polar = D |
t_hgt_agl |
P. 2.57 |
În dependenţă de condiţiile amplasării MRE |
Înălţimea antenei deasupra pămîntului (poate fi negativă, daca antena este amplasată în tunel) (m) |
t_hgt_agl = +35 |
t_gain_type |
P. 2.59 |
I; V; D |
Tipul amplificării antenei |
t_gain_type = I |
t_gain_max |
P. 2.60 |
În dependenţă de tipul MRE |
Amplificarea maximă a antenei în direcţia lobului principal al diagramei de directivitate, (dB) |
t_gain_max = 34.3 |
<RX_STATION> |
|
|
Antet la secţiunea de descriere a staţiilor de recepţie |
<RX_STATION> |
t_geo_type |
П 2.34 |
POINT, COUNTRY, MULTIPOINT, ZONE, CIRCLE |
Тип географической зоны |
t_geo_type = POINT |
t_ctry |
П 2.26 |
3 simboluri în conformitate cu Tab. В1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Zona geografică de amplasare a staţiei |
t_ctry = MDA |
t_long, t_lat |
P. 2.27 |
+(-)DDDMMSS longitudinea: 0°…180°. |
Coordonatele geografice ale amplasamentelor antenelor de recepţie |
t_long = +0280154 t_lat = +474345 |
t_site_name |
P. 2.25 |
Numărul de simboluri în denumire nu depăşeşte 30. Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Denumirea amplasamentului staţiei de recepţie (se indică în cîmpul RX_STATION) |
t_site_name = MINDRESTII NOI |
</RX_STATION> |
|
|
Sfîrşitul secţiunii descrierii staţiilor de recepţie |
</RX_STATION> |
</ANTENNA> |
|
|
Sfîrşitul secţiunii descrierii antenelor |
</ANTENNA> |
t_remarks[2] |
P. 2.70 |
|
Comentarii suplimentare |
t_remarks= front to back ratio = 60 dB |
</NOTICE> |
|
|
Sfîrşit la “Caracteristicile tehnice ale asignării de frecvenţă” |
</NOTICE> |
<TAIL> |
|
|
Antet la secţiunea descrierii numărului de asignări de frecvenţă |
<TAIL> |
t_num_notices |
P. 2.71 |
|
Numărul de notificări |
t_num_notices = 1 |
</TAIL> |
|
|
Sfîrşit la secţiunea descrierii numărului de asignări de frecvenţă |
</TAIL> |
Anexa 2B1
Forma schimbului de date la solicitarea de coordonare a staţiei de emisie terestră
(cu excepţia staţiilor din serviciul fix, radiodifuziune LF/MF/VHF/UHF sau staţii tipice
(forma Т12, conform Scrisorii circulare BR UIT CR/118)
Denumirea cîmpului[3] |
Referinţă la Anexa 1 a Scrisorii circulare BR UIT CR/118 |
Valoarea(-le) admisibilă (-le) (de la…pînă la…sau lista concretă cu valori admisibile) |
Descrierea parametrului |
Exemplu |
<HEAD> |
|
|
Antet notificare |
<HEAD> |
t_d_sent |
P. 2.2 |
YYYY-MM-DD |
Data expedierii fişierului |
t_d_sent = 2010-09-20 |
t_adm |
P. 2.4 |
3 simboluri în conformitate cu Tab. В1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Identificarea administraţiei solicitante |
t_adm = MDA |
</HEAD> |
|
|
Sfîrşit secţiunea antet |
</HEAD> |
<NOTICE> |
|
|
Antetul la “Caracteristicile tehnice ale asignării de frecvenţă” |
<NOTICE> |
t_notice_type |
P. 2.5 |
Т12 |
Tipul formei de notificare |
t_notice_type = T12 |
t_fragment |
P. 2.7 |
NTFD_RR, Req_agrt, |
Fragmentul bazei de date BR UIT, în care vor fi introduse modificările |
t_fragment = NTFD_RR |
t_action |
P. 2.9 |
ADD - a adăuga asignarea; MODIFY – a modifica …; SUPPRESS – a exclude …; WITHDRAW - a retrage … |
Intenţionarea asignării de frecvenţe notificate |
t_action = ADD |
t_prov |
P. 2.8 |
RR9.21 |
Documentul, în baza căruia se notifică caracteristicile MRE la BR UIT |
t_prov =RR9.21 |
t_is_resub |
P. 2.10 |
TRUE, FALSE |
Indicatorul notificării repetate |
t_is_resub = FALSE |
t_d_adm_ntc |
P. 2.6 |
YYYY-MM-DD |
Data avizării |
t_d_adm_ntc = 2010-09-20 |
t_adm_ref_id |
P. 2.11 |
Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Numărul de identificare al asignării de frecvenţe, atribuit de către administraţie solicitantă |
t_adm_ref_id = 0323FB-2010 |
t_freq_assgn |
P. 2.13 |
În conformitate cu art. 1.148 RR |
Frecvenţa asignată (MHz) pînă la 4 simboluri după virgulă |
t_freq_assgn = 159.900 |
t_freg_carr (pentru serviciile, cu excepţia mobil terestre) |
p. 2.16 |
În conformitate cu art. 1.149 RR |
Frecvenţa etalon (MHz) pînă la 4 simboluri după virgulă, mandatoriu pentru completaredacă prima literă în cîmpul t_emi_cls este С,H,J sau R |
t_freg_carr = 4.357 |
t_call_sign t_station_id (pentru serviciile, cu excepţia mobil terestre) |
p. 2.23 |
Anexa 32 RR Numărul simbolurilor pentru tel..- nu mai mult de 20 |
Semnal de apel, Identificatorul staţiei |
t_call_sign =ERA, t_call_sign = UDK3, t_call_sign = RADIO TAXI, t_call_sign = 3455 |
t_stn_cls |
P. 2.37 |
AL, BC, FA, FB, FC, FD, FG, FL, FP, LR, NL, OE, RN, SM, SS, |
Clasa staţiei |
t_stn_cls = FB |
t_nat_srv |
P. 2.39 |
OT, RC, RD, RG, RT, CO, CP, CR, CV, FS, AS, AS4, |
Caracterul serviciului/Sistemul |
t_nat_srv = OT |
t_bdwdth_cde t_emi_cls |
P. 2.40 |
RR, Vol. 2, Anexa 1, Secţia I, II, IIA, IIB |
Identificatorul emisiei Lărgimea de bandă Clasa emisiei |
t_bdwdth_cde = 28M0 t_emi_cls = D7W |
t_op_hh_fr t_op_hh_to |
P. 2.62 |
hh (00 to 24). mm (00 to 59). |
Orele de lucru |
t_op_hh_fr = 00:00 t_op_hh_to = 23:59 |
|
P. 2.62 |
hh; mm |
Ora stopării lucrului MRE |
t_op_hh_to = 24:00 |
t_d_inuse |
P. 2.22 |
YYYY-MM-DD |
Data punerii în funcţiune |
t_d_inuse = 2010-09-20 |
t_site_name |
P. 2.24, 2.25 |
Numărul de simboluri în denumire nu depăşeşte 30. Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Denumirea amplasamentului staţiei de emisie |
t_site_name = CHISINAU 1 |
t_ctry |
P. 2.26 |
3 simboluri în conformitate cu Tab. В1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Zona geografică de amplasare a staţiei |
t_ctry = MDA |
t_long t_lat |
P. 2.27 |
+(-)DDDMMSS longitudinea: 0°…180°. |
Coordonatele geografice ale locurilor de amplasare a antenei de emisie |
t_long = +0285200 t_lat = +470000 |
t_site_alt |
P. 2.58 |
În dependenţă de condiţiile amplasării MRE |
Înălţimea locului instalării MRE deasupra nivelului mării, (m) |
t_site_alt = 100 |
t_addr_code t_op_agcy |
P. 2.69 |
Tab. 12А/12В al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Codul adresei administraţiei / Agenţia de operare |
t_addr_code = A t_op_agcy = 001 |
<ANTENNA> |
|
|
Antet la secţiunea de descriere a antenei |
<ANTENNA> |
<ROTATIONAL> (secţia se utilizează numai în cazul antenelor rotabile) |
|
|
|
|
t_azm_fr t_azm_to (parametrul se utilizează numai în cazul antenelor rotabile) |
p. 2.52 |
|
Sectorul azimuthal pentru antena rotabilă |
t_azm_fr = 226 t_azm_to = 263 |
</ROTATIONAL> |
|
|
|
|
t_pwr_xyz |
P. 2.45 |
X, Y, Z |
Tipul puterii |
t_pwr_xyz = Y |
t_pwr_dbw |
P. 2.48 |
|
Puterea de emisie, (dBW) |
t_pwr_dbw = +7.7 |
t_pwr_eiv |
P. 2.47 |
E, I, V |
Tipul puterii emise |
t_pwr_eiv = E |
t_gain_max |
P. 2.60 |
În dependenţă de tipul MRE |
Amplificarea maximă a antenei în direcţia lobului principal al diagramei de directivitate, (dB) |
t_gain_max = 10.0 |
t_gain_type |
P. 2.59 |
I, V, D |
Tipul amplificării antenei |
t_gain_type = D |
t_ant_dir |
P. 2.50 |
D, ND |
Directivitatea antenei |
t_ant_dir = D |
t_azm_max_e |
P. 2.51 |
0° - 360° |
Azimuthul emisiei maximale |
t_azm_max_e = 101.0 |
t_hgt_agl |
P. 2.57 |
În dependenţă de condiţiile amplasării MRE |
Înălţimea antenei deasupra pămîntului (poate fi negativă, daca antena este amplasată în tunel) (m) |
t_hgt_agl = +30 |
<RX_STATION> |
|
|
Antet la secţiunea de descriere a staţiilor de recepţie |
<RX_STATION> |
t_geo_type |
P. 2.34 |
POINT, COUNTRY, MULTIPOINT, ZONE, CIRCLE |
Tipul zonei geografice |
t_geo_type = CIRCLE |
t_long t_lat |
P. 2.27 |
+(-)DDDMMSS longitudinea: 0°…180°. |
Coordonatele geografice ale amplasamentelor antenei de recepţie |
t_long = +0285100 t_lat = +470100 |
t_radius |
P. 2.31 |
În dependenţă de tipul MRE |
Raza zonei de recpţie, zonei de deservire, km |
t_radius = 15 |
</RX_STATION> |
|
|
Sfîrşitul secţiunii descrierii staţiilor de recepţie |
</RX_STATION> |
</ANTENNA> |
|
|
Sfîrşitul secţiunii descrierii antenelor |
</ANTENNA> |
t_remarks |
P. 2.70 |
|
Comentarii suplimentare |
t_remarks[4]= diagrama codată a directivităţii antenei |
</NOTICE> |
|
|
Sfîrşit la “Caracteristicile tehnice ale asignării de frecvenţă” |
</NOTICE> |
<TAIL> |
|
|
Antet la secţiunea descrierii numărului de asignări de frecvenţă |
<TAIL> |
t_num_notices |
P. 2.71 |
|
Numărul de notificări |
t_num_notices = 1 |
</TAIL> |
|
|
Sfîrşit la secţiunea descrierii numărului de asignări de frecvenţă |
</TAIL> |
Anexa 2B2
Forma schimbului de date la solicitarea de coordonare a staţiei terestră de sol de recepţie
(forma Т13 conform Scrisorii circulare BR UIT CR/118)
Denumirea cîmpului[v] |
Referinţă la Anexa 1 a Scrisorii circulare BR UIT CR/118 |
Valoarea(-le) admisibilă (-le) (de la…pînă la…sau lista concretă cu valori admisibile) |
Descrierea parametrului |
Exemplu |
<HEAD> |
|
|
Antet notificare |
<HEAD> |
t_d_sent |
P. 2.2 |
YYYY-MM-DD |
Data expedierii fişierului |
t_d_sent = 2010-09-20 |
t_adm |
П 2.4 |
3 символа в соответствии с Табл. В1 Предисловия к Международному cписку частот |
Identificarea administraţiei solicitante |
t_adm = MDA |
</HEAD> |
|
|
Sfîrşit secţiunea antet |
</HEAD> |
<NOTICE> |
|
|
Antetul la “Caracteristicile tehnice ale asignării de frecvenţă” |
<NOTICE> |
t_notice_type |
P. 2.5 |
Т13 |
Tipul formei de notificare |
t_notice_type = T13 |
t_fragment |
P 2.7 |
NTFD_RR, Req_agrt, |
Fragmentul bazei de date BR UIT, în care vor fi introduse modificările |
t_fragment = NTFD_RR |
t_action |
P 2.9 |
ADD - a adăuga asignarea; MODIFY – a modifica …; SUPPRESS – a exclude …; WITHDRAW - a retrage … |
Intenţionarea asignării de frecvenţe notificate |
t_action = ADD |
t_prov |
P 2.8 |
RR9.21 |
Documentul, în baza căruia se notifică caracteristicile MRE la BR UIT |
t_prov = RR9.21 |
t_is_resub |
P2.10 |
TRUE, FALSE |
Indicatorul notificării repetate |
t_is_resub = FALSE |
t_d_adm_ntc |
P 2.6 |
YYYY-MM-DD |
Data avizării |
t_d_adm_ntc = 2010-09-20 |
t_adm_ref_id |
P 2.11 |
Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Numărul de identificare al asignării de frecvenţe, atribuit de către administraţie solicitantă |
t_adm_ref_id = 0323FB-2010 |
t_freq_assgn |
P 2.13 |
În conformitate cu p. 1.148 RR |
Frecvenţa asignată (MHz) pînă la 4 simboluri după virgulă |
t_freq_assgn = 159.900 |
t_stn_cls |
P 2.37 |
AM, MA, ML, MO, MR, MS, NR, OD, RM, SA |
Clasa staţiei |
t_stn_cls = ML |
t_nat_srv |
P 2.39 |
OT, RC, RD, RG, RT, CO, CP, CR, CV, FS, |
Caracterul serviciului/Sistemul |
t_nat_srv = OT |
t_bdwdth_cde t_emi_cls |
P 2.40 |
RR, Vol. 2, Anexa 1, Secţia I, II, IIA, IIB |
Identificatorul emisiei Lărgimea de bandă Clasa emisiei |
t_bdwdth_cde = 8K50 t_emi_cls = F3E |
t_op_hh_fr t_op_hh_to |
P 2.62 |
hh (00 to 24). mm (00 to 59).
|
Orele de lucru |
t_op_hh_fr = 00:00 t_op_hh_to = 23:59 |
|
P 2.62 |
hh; mm |
Orele finalizării lucrului MRE |
t_op_hh_to = 24:00 |
t_d_inuse |
P 2.22 |
YYYY-MM-DD |
Data punerii în funcţiune |
t_d_inuse = 2010-08-20 |
t_site_name |
P 2.24, 2.25 |
Numărul de simboluri în denumire nu depăşeşte 30. Simboluri: litere A - Z, cifre 0 - 9 |
Denumirea amplasamentului staţiei |
t_site_name = CHISINAU 1 |
t_ctry |
P 2.26 |
3 simboluri în conformitate cu Tab. В1 al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Zona geografică de amplasare a staţiei |
t_ctry = MDA |
t_long t_lat |
P 2.27 |
+(-)DDDMMSS longitudinea: 0°…180°. |
Coordonatele geografice ale locurilor de amplasare ale antenelor de emisie (recepţie) |
t_long = +0285200 t_lat = +470000 |
t_addr_code t_op_agcy |
P 2.69 |
Tab. 12А/12В al Prefeţei la Lista internaţională a frecvenţelor |
Codul adresei administraţiei / Agenţia de operare |
t_addr_code = A t_op_agcy = 001 |
<ANTENNA> |
|
|
Antet la secţiunea de descriere a antenei |
<ANTENNA> |
t_pwr_xyz |
P 2.45 |
X, Y, Z |
Tipul puterii |
t_pwr_xyz = Y |
t_pwr_dbw |
P 2.48 |
|
Puterea de emisie, (dBW) |
t_pwr_dbw = +7.7 |
t_pwr_eiv |
P 2.47 |
E, I, V |
Tipul puterii emise |
t_pwr_eiv = E |
t_gain_max |
P 2.60 |
În dependenţă de tipul MRE |
Amplificarea maximă a antenei în direcţia lobului principal al diagramei de directivitate, (dB) |
t_gain_max = 10.0 |
t_gain_type |
P 2.59 |
I, V, D |
Tipul amplificării antenei |
t_gain_type = D |
t_ant_dir |
P 2.50 |
D, ND |
Directivitatea antenei |
t_ant_dir = ND |
<TX_STATION> |
|
|
Antet la secţiunea de descriere a staţiilor de emisie |
<TX_STATION> |
t_geo_type |
P 2.34 |
POINT, COUNTRY, MULTIPOINT, ZONE, CIRCLE |
Tipul zonei geografice |
t_geo_type = CIRCLE |
t_long t_lat |
P 2.27 |
+(-)DDDMMSS longitudinea: 0°…180°. |
Coordonatele geografice ale amplasamentelor antenei de emisie |
t_long = +0285100 t_lat = +470100 |
t_radius |
P 2.31 |
În dependenţă de tipul MRE |
Raza zonei de recepţie, zonei de deservire, km (dacă t_geo_type = CIRCLE) |
t_radius = 15 |
</TX_STATION> |
|
|
Sfîrşitul secţiunii descrierii staţiilor de emisie |
</TX_STATION> |
</ANTENNA> |
|
|
Sfîrşitul secţiunii descrierii antenei |
</ANTENNA> |
t_remarks |
P 2.70 |
|
Comentarii suplimentare |
|
</NOTICE> |
|
|
Sfîrşit la “Caracteristicile tehnice ale asignării de frecvenţă” |
</NOTICE> |
<TAIL> |
|
|
Antet la secţiunea descrierii numărului de asignări de frecvenţă |
<TAIL> |
t_num_notices |
P 2.71 |
|
Numărul de notificări |
t_num_notices = 1 |
</TAIL> |
|
|
Sfîrşit la secţiunea descrierii numărului de asignări de frecvenţă |
</TAIL> |
Anexa 3
Anexa 4