Justiţie responsabilă şi incoruptibilă  Comentarii |
 COMENTEAZĂ PRIORITATEA |
Analiza situaţieiCererea de responsabilitate faţă de justiţie este în creştere. Aceasta se manifestă inclusiv prin tendinţa alarmantă de creştere a gradului de neîncredere a cetăţenilor în justiţie. Conform Barometrului Opiniei Publice, 2/3 din cetăţeni nu cred în justiţie, iar numărul lor este în creştere. |
|
Conform Raportului Mondial de Dezvoltare din anul 2005, agenţii economici din Republica Moldova sunt reticenţi în a schimba furnizorul, chiar şi pentru un preţ mai mic, din lipsa siguranţei de a nu putea face uz de remedii judiciare pentru a executa contractul. Conform Sondajului Internaţional al Întreprinderilor, efectuat de Corporaţia Financiară Internaţională, doar 31,9% din agenţii economici din Republica Moldova consideră instanţele judecătoreşti rezonabile, imparţiale şi necorupte, în comparaţie cu 38,9% din agenţii economici din Europa de Est.[11] Din aceeaşi sursă, circa 70% din agenţii economici din Republica Moldova nu au încrederea că instanţele judecătoreşti le vor proteja dreptul de proprietate, ceea ce afectează negativ intenţiile lor de a investi. Libertatea economică, conform indicelui global cercetat de Heritage Foundation, în anul 2011 atinge nivelul de 55.7 din motiv că Republica Moldova a fost inclusă în lista statelor cu economie preponderent lipsită de libertate. Conform acestui indice, Republica Moldova este în dezavantaj faţă de o serie de state comparabile din regiune. |
|
Gradul de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor instanţelor judecătoreşti privind modul de desfăşurare a şedinţelor de judecată relevă următoarea apreciere a justiţiabililor: dintr-un punctaj maxim de 5 puncte, judecătoriile au obţinut 3,91 puncte, curţile de apel – 3,76 şi Curtea Supremă de Justiţie – 3,62[12]. În mod normal, miza de eficientizare se pune pe instanţele superioare care servesc drept exemplu pentru instanţele inferioare, ceea ce nu este cazul în actuala situaţie în Republica Moldova. [12] Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la rezultatele sondajului privind gradul de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor instanţelor judecătoreşti, nr. 271/12 din 17 septembrie 2009. Sondaj finanţat de USAID. |
|
Statistic, lucrurile nu arată mai bine. Productivitatea şi eficienţa instanţelor judecătoreşti este în scădere: numărul de restanţe la sfârşit de an creşte cu circa 20% în cauzele penale, 50% în cauzele civile şi 150% în cauzele economice, în timp ce numărul de cauze intrate pe rol în total pe sistem este în scădere (anul 2009 faţă de 2007). În aceeaşi ordine de idei, numărul de judecători a crescut de la 380 în 2007 la 420 în 2009 şi sarcina lunară a acestora a scăzut de la 66,6 în 2007 la 58.6 în 2009. Rata de soluţionare a cauzelor - un indicator internaţional de eficienţă utilizat pentru măsurarea performanţei instanţelor judecătoreşti, este la fel în scădere. Cele mai multe restanţe acumulate sunt în instanţele economice (număr dublu în 2 ani de la circa 2000 restanţe în anul 2007 la circa 5200 în anul 2009), ceea ce impune o atenţie sporită în contextul reformei planificate de modificare a jurisdicţiei economice. Această situaţie este datorată următoarelor cauze: |
|
Proceduri şi eficienţă operaţionalăÎntârzierile şi amânările proceselor judecătoreşti constituie o regulă în instanţele judecătoreşti şi au purtat un caracter ascendent în perioada 2006-2008. Astfel, 62% din şedinţele monitorizate au fost amânate în instanţele judecătoreşti din Chişinău şi 85% în regiunea de sud-est a Republicii Moldova[13]. Şedinţele judecătoreşti amînate aduc prejudicii agenţilor economici şi economiei ţării, exprimate în venit naţional brut ratat pe motiv de absenţe de la locul de muncă, estimat la circa 390 milioane lei anual. [13] Raportul OSCE de monitorizare a proceselor judiciare |
|
Doar 60% din instanţele judecătoreşti utilizează tehnologiile de înregistrare audio-video a şedinţelor de judecată (deşi toate instanţele au fost echipate în acest sens) şi circa 25% publică hotărârile judecătoreşti pe paginile web ale instanţelor. Astfel, în urma unui studiu efectuat de către Programul USAID pentru Buna Guvernare în iunie 2011, s-a constatat că 30 instanţe de judecată (din totalul de 52 instanţe) nu plasează în integritate aşa informaţie importantă pentru public precum hotărârile judecătoreşti şi listele şedinţelor. |
|
Hotărâri judiciare diferite pe cauze similare continuă să fie emise, perturbând siguranţa mediului de afaceri şi generând oportunităţi inegale. Mărimea economiei neformale – între 30% şi 50 % din produsul naţional brut - reflectă credibilitatea limitată a sistemului. Agenţii economici consideră lipsa securităţii şi predictibilităţii juridice şi a politicilor publice drept o constrângere critică în dezvoltare. |
|
Problema inpredictabilităţii juridice va fi exacerbată în măsura în care avansează procesul de absorbţie a acquis-ului comunitar asumată în contextul integrării europene, după cum o atestă experienţa ţărilor care au aderat recent la UE. Principiile economiei de piaţă inspirate de dreptul UE, esenţa liberului schimb şi a Pieţei Interne a UE sunt necunoscute profesioniştilor în domeniu, ceea ce afectează implementarea de facto a acquis-ului. |
|
Impactul duratei remediilor judiciare şi a lipsei de uniformitate a jurisprudenţei naţionale se reflectă şi în cauze cu încălcări sistemice ale dreptului de proprietate soluţionate de CEDO. Astfel, în perioada 1995-2010, 40% din totalul violărilor constatate de CEDO se referă la dreptul de proprietate în Republica Moldova. |
|
Insuficienţa calitativă şi cantitativă a resurselor umane din sistem continuă să fie o problemă acută. De exemplu, fluxul personalului din instanţele judecătoreşti este de circa 30% anual[14]. Judecătorii transmit publicului mesajul de suprasolicitare, aducând argumentul numărului de dosare per judecător, condiţii proaste de muncă şi remunerare, precum şi insuficienţă de personal auxiliar şi finanţare inadecvată (rapoartele anuale ale CSM şi intervenţiile individuale ale judecătorilor). Toţi judecătorii consideră că nivelul actual al salarizării nu le asigură independenţa, iar 53% de judecători consideră sistemul de instruire profesională ineficient. [14] Sondaj cu privire la administrarea instanţelor judecătoreşti, CSM-Ministerul Justiţiei, 2010 |
|
Etica în mediul profesioniştilorProcedurile disciplinare în sistemul justiţiei sunt mai mult formale şi fără impact vizibil asupra performanţei acestuia. În perioada 2001-2008, au fost aplicate 44 de sancţiuni disciplinare faţă de judecători. În anul 2010, au fost aplicate sancţiuni disciplinare în privinţa a 10 judecători. Deşi se poate constata o anumită funcţionare a sistemului disciplinar, numărul sancţiunilor este incomensurabil cu încălcările raportate de rapoartele naţionale şi internaţionale în domeniu.[15] O situaţie similară poate fi constatată şi cu privire la etica şi disciplina în rândurile profesiilor juridice conexe. [15] De ex., rapoartele Misiunii OSCE în Republica Moldova. Trial Monitoring reports, 2006, 2007 și raportul final 2009. |
|
Vulnerabilitatea sistemuluiCorupţia erodează statul de drept şi afectează reputaţia şi încrederea în stat. Peste 20 de mii de persoane au admis că au mituit un judecător în 2009; în medie, fiecare judecător a cerut sau a acceptat în jur de 4 mite pe lună[16]. Circa 40% din persoane afirmă că e foarte posibil ca o persoană să rezolve o problemă prin dare de mită unui judecător. [16] Raportul Analitic asupra victimizării. Fundaţia Soros Moldova, 2010 |
|
Analiza comparativă a Republicii Moldova cu alte ţări din regiune, în funcţie de numărul relativ de persoane cărora li s-a solicitat mită, plasează Republica Moldova printre ţările cu populaţia cea mai vulnerabilă corupţiei. Coruptibilitatea sistemului judiciar este implicit confirmată şi de Indicele de independenţă a justiţiei determinat de Freedom House la nivelul de 4,5 (1 fiind cel mai înalt nivel de independenţă, 7- cel mai jos nivel, Nations in Transition, Freedom House). În acelaşi context, aproape 30% din practicieni afirmă că cunosc situaţii în care deciziile au fost obiectul unor tentative de influenţă directă şi deliberată[17]. Concomitent, la fel de alarmant, 69% din judecători consideră că statutul lor juridic nu le asigură independenţa, iar 47% din judecători văd utilitatea indicatorilor de performanţă în asigurarea independenţei sistemului. [17] Transparency International, “Integritatea şi rezistenţa la corupţie a sistemului judiciar” |
|
Una din cinci persoane din Republica Moldova declară că li s-a cerut mită. 23% au spus că au dat mită în alte domenii de activitate socială: medicină, poliţie, vamă, învăţămînt, administraţie publică locală, sector privat. Rolul justiţiei în combaterea corupţiei este ilustrat de ponderea dosarelor finalizate în instanţă din numărul de persoane puse sub acuzare[18]. [18] Raport de Evaluare, GRECO; 2010 |
|
Corupţia afectează sever păturile vulnerabile. Loviţi cel mai dur de declinul economic, oamenii cu venituri mici sunt cei mai dependenţi de serviciile publice şi cei mai puţin capabili să achite extra costurile aferente mitei şi fraudei. Afectând drepturile de proprietate, corupţia lipseşte investitorii de compensaţia pentru riscurile asumate şi creşte incertitudinea cu privire la dividendele potenţiale. Aceasta descreşte motivaţia de a investi, ceea ce se reflectă în creşterea economică a ţării. |
|
Protecţia drepturilor omului în justiţia penală şi protecţia persoanelor vulnerabileRespectarea drepturilor omului, în special în justiţia penală, rămâne o aspiraţie. Condiţiile de detenţie (sistemul de resocializare, subcultura, lipsa locurilor de muncă după eliberarea din penitenciar) generează recidivă în creştere (60% în anul 2010), expunând comunităţile la insecuritate, iar contribuabilul la triplu cost atunci când plângerile împotriva condiţiilor de detenţie ajung la CEDO şi comunităţile la insecuritate. Concomitent, în opinia experţilor[19] prestaţia sistemului justiţiei faţă de persoanele vulnerabile (copii, persoane în etate, minorităţi, victime) necesită intervenţii sistemice. [19] Studiul Victimizării, Fundaţia Soros, 2010 |
|
Modalitatea de colectare a datelor specifice grupurilor vulnerabile şi informarea procesului de luare a deciziilor, promptitudinea reacţiei autorităţilor, inclusiv a autorităţii judiciare, specializarea intervenţiilor faţă de persoanele vulnerabile prin instruiri specifice, rolul restorativ al justiţiei rămân la nivel de recomandări. Situaţia din justiţie explică rata extrem de joasă de raportare de către femei-victime[20] şi în consecinţă numărul mic de dosare la subiect pe rol[21], în condiţiile în care fiecare a treia femeie cunoaşte violenţa în familie,, iar femeile din Republica Moldova sunt mai susceptibile decât bărbaţii să fie victime ale infracţiunilor. [20] 92% din infracţiunile de trafic de fiinţe umane şi 95 % din abuzurile sexuale nu sunt raportate autorităţilor, conform Studiului sociologic al Nivelului de victimizare a populaţiei în Republica Moldova, Fundaţia Soros Moldova, 2010 [21] Violenţa în familie: pe parcursul a 4 luni 2010, în sfera relaţiilor familiale au fost săvârşite 14 infracţiuni, dintre care 8 omoruri (+14,3%) şi 6 vătămări intenţionate grave (-33,3%). De asemenea, la evidenţa organelor de poliţie în această perioadă se aflau 4364 scandalagii familiali (sursa: UNFPA, www.unfpa.md, cu referinţă la Ministerul Afacerilor Interne). Traficul de fiinţe umane: în perioada mai 2003 – septembrie 2006, din 407 victime reprezentate pe 271 dosare noi, dintre care 255 penale, 13 civile şi 3 administrative. Conform materialelor dosarelor, 79% din victime sunt femei (sursa: Centrul de prevenire a traficului de femei). |
|
Viziunea strategicăJustiţia în serviciul cetăţeanului - această viziune este împărtăşită de toţi actorii din domeniu şi constituie schimbarea calitativă de care are nevoie abordarea reformelor în justiţie. În finalitatea reformelor din domeniul justiţiei, justiţiabili vor fi mulţumiţi de o justiţie imparţială, calitativă, responsabilă şi realizată în termene optime, cu zero toleranţă faţă de corupţie, pentru o dezvoltare durabilă a ţării, iar sistemul justiţiei va oferi remedii efective pentru o creştere economică inclusivă, justiţie socială şi securitate umană. |
|
Modul prin care o justiţie mai eficientă poate influenţa creșterea economică şi dezvoltarea, este dificil de cuantificat din cauza că acesta este compus din multiple beneficii individuale care se complementează și contribuie la formarea unei percepţii generalizate despre justiţie, care poate favoriza sau defavoriza investiţiile. Dacă ne referim doar la reducerea corupţiei, estimările foarte modeste pentru anul 2011 apreciază volumul mitelor, plătite din veniturile întreprinderilor, la circa 400 milioane lei anual. O reducere a corupţiei ar rezulta în investirea a unei părţi din acești bani în scopuri productive, ceea ce ar genera o creștere anuală a PIB cu cel puţin 0.1% anual. Pe lângă acest efect pur numeric asupra investiţiilor domestice, va crește și atractivitatea ţării pentru investiţiile străine și tehnologiile noi asociate cu acestea, ceea ce va crea efecte terţe importante. |
|
Reducerea amânărilor de judecată va avea un efect similar, atât direct asupra costurilor suportate de cetăţeni și mediul de afaceri, cât și indirect asupra climatului investiţional și atractivităţii ţării. |
|
|
|
[22] Estimările au fost efectuate în baza ratei şedinţelor amînate identificată de raportul OSCE "Monitorizarea şedinţelor de judecată", 2009, care a concluzionat că 61% din 7037 şedinţele monitorizate în instanţele din Chişinău au fost amânate. Estimările includ toate judecătoriile şi curţile de apel şi numărul total de cauze examinate de acestea în anul 2009. |
|
|
|
|
|
|
|
